Independenţa justiţiei şi corupţia - restanţele ţării noastre în Raportul "Rule of law"

Presiunile asupra magistraţilor, gradul ridicat de percepţie al corupţiei, netransparenţa cheltuirii fondurilor publice şi desele schimbări legislative sunt doar câteva dintre problemele semnalate de Comisia Europeană cu privire la ţara noastră în raportul anual Rule of Law, pe care îl va prezenta Parlamentului European, document care a fost publicat pe site-ul instituţiei de la Bruxelles.

Nivelul perceput de independenţă judiciară în România continuă să fie mediu atât în rândul publicului larg, cât şi al companiilor, se arată în documentul citat. 48% din populaţia generală şi 49% dintre companii percep nivelul de independenţă al instanţelor şi al judecătorilor ca fiind "destul sau foarte bun" în 2022, procent care este în scădere faţă de 2021 în privinţa cetăţenilor (51% - anul trecut), dar mai mare în privinţa companiilor (45% - anul trecut).

Acest procent poate fi explicat şi prin faptul că "prevederile legale privind sancţiunile disciplinare ale magistraţilor şi punerea lor în aplicare continuă să ridice preocupări cu privire la independenţa justiţiei", conform Comisiei Europene.

"În perioada 2021 - martie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat, în ultimă instanţă, 22 de dosare privind răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor, menţinând sancţiunile disciplinare decise de CSM în 10 dintre aceste dosare. În mai multe cazuri, judecătorii care şi-au exprimat opinii critice cu privire la reformele justiţiei din perioada 2017-2019 au fost sancţionaţi, în urma acţiunilor disciplinare iniţiate de Inspecţia Judiciară. Într-un caz, cinci judecători au primit diverse sancţiuni disciplinare la sesizarea de către Inspecţia Judiciară, pentru infracţiunea de nerespectare nejustificată a altor obligaţii administrative prevăzute de lege sau reglementări.

Într-un al doilea dosar, CSM a impus sancţiunea disciplinară de excludere din magistratură unui judecător (n.red. - este vorba despre magistratul Cristi Danileţ) pentru manifestări prejudiciabile onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei", pentru postarea de videoclipuri legate de viaţa sa privată pe reţelele de socializare.

Acelaşi judecător a fost exclus a doua oară din magistratură, pe motiv că s-a angajat în activităţi politice. După cum a subliniat CJUE, pentru a păstra independenţa instanţelor judecătoreşti, este necesar să se prevină deturnarea regimului disciplinar de la scopurile sale legitime şi utilizarea pentru exercitarea controlului politic asupra deciziilor judecătoreşti sau a presiunii asupra judecătorilor", se arată în raportul Comisiei de la Bruxelles.

Oficialii europeni se referă şi la modul neconform cerinţelor instituţiilor europene în care a fost desfiinţată Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, prin legea adoptată în Parlament de majoritatea PSD-PNL-UDMR.

"Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a fost desfiinţată, dar rămân unele preocupări legate de cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor din justiţie. La 11 martie 2022, SIIJ a fost desfiinţat, iar competenţa de a investiga infracţiunile comise de magistraţi a fost transferată «procurorilor desemnaţi», în cadrul Parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi al Curţilor de Apel. Legea menţine astfel competenţa ratione personae în vigoare în cadrul sistemului anterior. Deşi noul sistem reprezintă o îmbunătăţire în ceea ce priveşte numărul de procurori alocaţi noii structuri şi distribuţia teritorială a acesteia, există în continuare preocupări că ar putea submina independenţa judiciară şi trebuie instituite garanţii adecvate, în lumina jurisprudenţei Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Un astfel de sistem trebuie să fie justificat de cerinţe obiective şi verificabile referitoare la buna administrare a justiţiei. În plus, procesul de numire a «procurorilor desemnaţi» nu prevede o procedură competitivă bazată pe criterii meritocratice şi nu implică secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acest lucru este contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia. În plus, în ceea ce priveşte «plângerile vexatorii», care ar putea fi folosite ca mijloc de presiune împotriva magistraţilor, noul sistem nu conţine garanţii specifice pentru a se asigura că magistraţii nu sunt supuşi urmăririi penale nejustificate", se arată în raportul Rule of Law.

Oficialii europeni sunt nemulţumiţi şi de durata de finalizare a dosarelor în justiţie, drept pentru care "România rămâne sub supraveghere sporită pentru durata excesivă a procedurilor civile şi penale şi lipsa unei căi de atac efective în acest sens".

• Nivel ridicat al corupţiei în ţara noastră

Documentul citat mai arată că percepţia experţilor şi a oamenilor de afaceri este că nivelul corupţiei în sectorul public rămâne ridicat.

"În indicele de percepţie a corupţiei din 2021 al Transparency International, România are scorul de 45/100 şi ocupă locul 25 în Uniunea Europeană şi locul 66 la nivel global. Această percepţie a fost relativ stabilă în ultimii cinci ani. Eurobarometrul special privind corupţia din 2022 arată că 72% dintre respondenţi consideră că corupţia este răspândită în România (media UE 68%) şi 46% dintre respondenţi se simt personal afectaţi de corupţie în viaţa lor de zi cu zi (media UE 24%). În ceea ce priveşte întreprinderile, 88% dintre companii consideră că corupţia este răspândită în România (media UE 63%) şi 70% consideră că această corupţie este o problemă atunci când desfăşoară afaceri (media UE 34%)", precizează în raport oficialii de la Bruxelles.

Dacă în privinţa DNA şi a Parchetului General, Comisia Europeană remarcă o evoluţie a activităţii, în privinţa Curţii Constituţionale arată că "unele decizii ale Curţii Constituţionale au condus efectiv la încetarea procedurilor penale în cauzele de corupţie împotriva politicienilor naţionali, prin anularea de drept a hotărârilor judecătoreşti bazate pe chestiunea componenţei completelor de judecată".

Oficialii europeni amintesc şi despre deciziile de anul trecut ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene la adresa ţării noastre privind necesitatea respectării primatului normelor comunitare de drept şi arată: "Guvernul României şi-a asumat un angajament clar faţă de principiul primatului dreptului UE, dar rămân îngrijorări cu privire la contestarea acestui principiu de către Curtea Constituţională".

Tot în domeniul combaterii coruţiei, Comisia Europeană exprimă îngrijorări cu privire la faptul că în ţara noastră transparenţa finanţării partidelor politice şi aplicarea regulilor aferente sunt limitate.

"Partidele politice primesc finanţare publică pe baza numărului de locuri în Parlament, iar statul compensează toate costurile de campanie ale oricărui partid care primeşte mai mult de 3% din voturi. Întrucât legea prevede că aceste fonduri publice ar trebui să fie constituite în cel puţin 0,01% din Produsul Intern Brut, acestea au crescut exponenţial. Autoritatea Electorală Permanentă publică pe site-ul său informaţii referitoare la campaniile electorale, finanţarea partidelor, rapoarte lunare privind subvenţiile şi rezultatele supravegherii. Cu toate acestea, datele colectate sunt limitate deoarece, contrar bunei practici, partidele politice se limitează doar la enumerarea unor categorii de cheltuieli. Mai mult, Autoritatea poate publica doar informaţii care au fost furnizate efectiv de partidele politice, iar regulile nu sunt aplicate sistematic.

Deşi donaţiile private reprezintă doar o mică parte din finanţele partidelor, o organizaţie non-profit a identificat persoane care câştigă de zece ori mai puţin în fiecare an decât au donat unei formaţiuni politice", se arată în Rule of Law.

O altă problemă majoră semnalată de oficialii europeni constă în schimbările dese ale legislaţiei şi utilizarea frecventă a ordonanţelor de urgenţă, fapte care "continuă să ridice preocupări cu privire la stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei" din ţara noastră.

Potrivit unui studiu independent citat de autorii raportului publicat de Comisia Europeană, din 474 de iniţiative legislative analizate în România, 140 (30%) sunt de fapt ordonanţe de urgenţă, iar 174 (37%) din cele 474 de acte legislative au trecut de Parlament printr-o procedură accelerată.