Indicele CONFIDEX a ajuns la nivelul de 50,2

Impetum Group a făcut publice concluziile celui de-al optulea studiu CONFIDEX care măsoară încrederea managerilor români în economie în primul semestru al anului 2023. Impetum Group a organizat miercuri, 24 mai 2023, o nouă dezbatere din demersul CONFIDEX.

Indicele CONFIDEX de anul acesta ne arată mult optimism din partea managerilor din România, iar concluziile pot fi surprinzătoare. După pandemie, conflictul din Ucraina, crizele din energie şi cea a materiilor prime, deşi există încă multă incertitudine în economie, managerii se declară din ce în ce mai optimişti şi mai relaxaţi, semn al unei maturităţi şi al unor lecţii învăţate din experienţele ultimilor 3 ani. Indicele CONFIDEX a atins cel mai mare nivel de până acum, respectiv 50,2. În mod special se îmbunătăţeşte starea de spirit a managerilor companiilor care au cifra de afaceri peste 5 mil euro (indicele CONFIDEX pe acest segment este 51). Indicele CONFIDEX e construit din agregarea a 29 de itemi şi măsoară pe o scară de la 0 la 100 de puncte încrederea în economie a managerilor şi antreprenorilor români.

"Este primul index cu valoarea peste 50, primul în trei ani şi opt ediţii CONFIDEX. Acesta este de la 0 la 100, sub 50 înseamnă că nu avem încredere, că suntem pesimişti. Iar un indice peste 50 indică o stare de optimism şi de încredere. Indicele CONFIDEX este foarte important, deoarece ne arată o poză a momentului şi, în al doilea rând, ne arată şi dinamica lui. Măsurându-l deja de trei ani de zile, noi putem vedea o anumită sezonalitate: primăvara suntem mai optimişti, în timp ce toamna suntem mai pesimişti", spune Andrei Cionca, CEO Impetum Group.

Studiul arată totodată că, până la finalul anului 2022, indicele a fost constant sub 50, ceea ce spunea că, în esenţă, managerii români sunt pesimişti, îngrijoraţi şi nu au încredere în economie. Realitatea ne-a arătat însă că percepţia lor a fost exagerată, în sensul în care cifrele arată că în România nu a fost recesiune, şomajul nu a crescut.

"Am avut nişte intervenţii extrem de eficiente ale statului, care au ţinut economia pe plus, noi având creştere constantă în toată perioada analizată, cu excepţia trimestrului II al anului 2020. În rest, vedem că percepţia managerilor a fost cumva invers faţă de realitatea prezentată în cifre. Fireşte, ne-am pus întrebarea: de unde vine această percepţia contrară realităţii. Privind în urmă, cred că răspunsul vine din impredictibilitate. În companiile noastre - şi măsurătorile noastre au arătat - nu avem o problemă de cash, nu avem o problem în relaţia cu băncile, în relaţia cu furnizorii, nu avem nicio problemă în relaţia cu angajaţii. Totuşi, impredictibilitatea a fost cea care ne-a ţinut în această zonă de optimism", adaugă Cionca.

Astăzi, studiul arată că managerii sunt optimişti, deşi realitatea, cifrele raportate de companii relevă un slow-down. Managerii din agricultură şi industrie sunt uşor îngrijoraţi, în timp ce în servicii şi construcţii sunt campioni.

De asemenea, deşi 41% din manageri cred că rata inflaţiei va creşte, totuşi procentul a scăzut cu o treime faţă de precedenta măsurătoare.

Principalele îngrijorări ale managerilor sunt scăderea vânzărilor şi criza forţei de muncă. De altfel, lipsa forţei de muncă, cu excepţia agriculturii, se regăseşte în toate sectoarele de activitate.

"Nu avem un şomaj mare, avem un şomaj mic. Asta ne spune că avem o forţă de muncă necalificată şi care munceşte altfel decât o vedem noi în evidenţele publice. Şi cred că ar trebui făcute două mutări strategice: să colectăm toată această forţă de muncă pe care o vedem azi că nu produce PIB, pentru că nu este fiscalizată, nu plăteşte taxe şi impozite şi aş califica-o. În locul lor aş aduce din forţa de muncă globală oameni mai puţin calificaţi cărora le-aş da aceste joburi. Şi noi vedem că cifrele privind imigraţia sunt complet nesatisfăcătoare. De unde avem această percepţie? Din faptul că toată lumea se plânge de lipsa forţei de muncă. Şi dacă noi în Romania nu avem mai multă forţă de muncă, haideţi să aducem de undeva, e firesc să facem asta", a spus Andrei Cionca, CEO Impetum Group, precizând că trebuie să vadă şi ce va face statul pentru ca oamenii de afaceri să umple această forţă de muncă.

Pentru toate îngrijorările existente, oamenii de afaceri ar trebui să gândească împreună cu instituţiile statului cele mai adecvate măsuri pentru scurtarea acestei perioade de rezultate sub aşteptări din economie.

Ramona Jurubiţă, country managing partner KPMG România

"Se vede acest optimism realist. El se corelează şi cu un indice pe care Consiliul Investitorilor Străini îl calculează pe 120 cele mai mari companii din Romania şi cumva este un trend care se reconciliază", spune Ramona Jurubiţă, country managing partner KPMG România.

Potrivit acesteia, optimismul companiilor cu capital străin este văzut din trei direcţii majore: primul este legat de aşteptarea creşterii veniturilor, creşterea numărului de investiţii în ceea ce priveşte forţa de muncă, dar şi apetitul pentru investiţii şi angajamentul pe care companiile şi l-au asumat.

"Eu aş spune că anul 2023 este şi trebuie să rămână anul investiţiilor, atât investiţii publice, cât şi investiţii private, cel puţin acesta a fost şi angajamentul pe care l-am văzut asumat la nivelul Guvernului, iar PNRR este şi trebui să continue să fie gura noastră de oxygen pentru următorii trei ani de zile, însă cheia este execuţia şi în ce măsură putem să ne asigurăm că reformele care sunt asumate în acest Plan vor fi puse în realitate", a adăugat ea.

Pentru cei interesaţi de mai multe informaţii în ceea ce priveşte dezbaterea şi alte subiecte ce au fost abordate, aceasta poate fi urmărită integral aici: https://fb.watch/kJJASqbkVc/