Inflaţia anuală din Germania a accelerat la 8,7%, în luna mai

Indicele armonizat al preţurilor de consum (HICP) din Germania, cea mai mare economia a zonei euro, a crescut cu un ritm lunar în accelerare puternică în luna mai, de 1,1%, împingând ritmul anual de creştere al preţurilor de consum la un nivel record de 8,7%, potrivit datelor publicate ieri de Destatis, oficiul german de statistică. În aprilie, rata de creştere anuală a preţurilor, pe indicele armonizat, a fost de 7,8%, după un avans lunar de 0,7%.

În luna mai s-a resimţit efectul noilor creşteri ale cotaţiilor internaţionale pentru ţiţei şi ale cotaţiilor europene pentru gaze naturale şi energie electrică, materii prime care reprezintă fundaţia oricărui proces economic, printre care şi producţia de alimente, ale căror preţuri au început să crească accelerat în ultimele luni. Agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei şi sancţiunile aplicate de Vest au pus presiune suplimentară pe preţurile produselor energetice având în vedere oferta deja scăzută la nivel global şi cererea încă solidă.

Datele privind dinamica inflaţiei sporeşte presiunea asupra Băncii Centrale Europene (BCE) care continuă să ţină dobânzile în zona negativă. De notat că Philip Lane, economistul şef al BCE, a afirmat ieri, fără echivoc, într-un interviu publicat de ziarul spaniel Cinco Dias, că BCE va majora dobânzile cu câte 25 de puncte de bază la şedinţele Consiliului din iulie şi septembrie. Lane a declarat că două majorări de câte 25 de puncte de bază pe durata verii sunt de preferat în locul unei singure majorări de 50 de puncte de bază în luna iulie.

Pe metodologia naţională, inflaţia din Germania a accelerat cu 0,9%, la o rată anuală de 7,9% în luna mai, un nivel nemaîntâlnit de aproape 50 de ani, după o rată anuală de 7,4% în aprilie. Per total, dinamica preţurilor de consum a fost cu mult peste aşteptările economiştilor, care continuă să subestimeze dinamica inflaţiei: inflaţia lună/lună pe indicele armonizat UE era aşteptată la 0,5%, în timp ce rata anuală era prognozată să fie de 8%.

În acelaşi timp, preţurile de consum din Spania şi Belgia au marcat o dinamică la fel de negativă, preţurile de consum accelerând la un ritm lunar de creştere de 0,8% şi împingând ratele anuale la 8,7% în Spania şi 9,0% în Belgia. În Spania, inflaţia în ritm lunar a fost în linie cu aşteptările, însă ratele anuale au surprins puternic pozitiv (atât pe metodologia naţională cât şi pe cea europeană).

De notat că ultima dată când inflaţia se afla la niveluri similare precum cel din luna mai (anii 1980), rata dobânzii de referinţă din Germania (stabilită de Bundesbank) era de peste 12%. Problema pentru BCE este că economia europeană nu doar încetineşte, ci stagnează (creştere economică aproape de 0% în zona euro, în Germania de +0,2% în T1 2022) deja de câteva trimestre.

Totodată, potrivit datelor publicate de Destatis, puterea de cumpărare a germanilor continuă să fie erodată de creşterea preţurilor de consum în condiţiile în care creşterea reală a veniturilor salariale (ajustate cu inflaţia) a fost puternic negativă în primul trimestru din acest an, la -1,8%. Potrivit statisticii germane, creşterea nominală a veniturilor salariale din T1 2022 a fost de 4% în Germania, în timp ce inflaţia în primele trei luni din acest an a fost de 5,8%. Potrivit Bloomberg, discuţiile pe salarii din Germania - unde există o cultură încă solidă a negocierii periodice a salariilor - continuă să pună presiune suplimentară pe marjele firmelor, angajaţii din industria siderurgică solicitând o creştere de 8,2% a salariilor pentru a contrabalansa creşterea preţurilor de consum.

Deşi energia continuă să fie principalul vinovat pentru inflaţie (+38% an/an), creşterea preţurilor la alimente (+11% an/an), servicii şi bunuri de folosinţă îndelungată a depăşit ţinta de 2% a BCE, o dovadă în plus că majorarea preţurilor este din ce în ce mai amplă. Principala sarcină a BCE este de a ţine inflaţia la o rată anuală 2%, dar o politică monetară mai puţin laxă ar putea prăbuşi cu totul economia europeană, care se resimte deja din cauza consecinţelor războiului şi a impactului persistent al pandemiei globale de COVID-19. BCE estimează că în primul trimestru creşterea economică a fost pozitivă, dar la limită. Totodată, potrivit estimărilor BCE, în al doilea trimestru creşterea PIB va fi aproape de zero în condiţiile în care preţurile ridicate la energie afectează consumul şi investiţiile.

Această situaţie economică cu inflaţie ridicată şi în creştere şi stagnare economică este denumită stagflaţie şi reprezintă cel mai negru coşmar din cărţile de economie. Perioada anilor 1969-1982 este caracterizată anterior drept perioada cea mai neagră a ciclurilor economice post-belice, iar pentru resetarea şi combaterea inflaţiei este în general nevoie de o recesiune şi de majorarea puternică a dobânzilor care să distrugă într-atât cererea de consum încât să o aducă în echilibru cu oferta. Inacţiunea BCE stimulează, de asemenea, aşteptările inflaţioniste, făcând probabil ca creşterea preţurilor să fie mai de durată.