Inflaţia înaltă nu surprinde, dar îngrijorează

Nivelul înalt al inflaţiei, de 7,26% în luna ianuarie anualizat, este conform cu estimările analiştilor financiari, a subliniat Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS). Domnia sa consideră că acest nivel, precum şi anticipaţiile privind o viitoare creştere a inflaţiei vor afecta şi piaţa de capital din ţara noastră. Domnul Voineagu este de părere că Banca Naţională ar putea majora dobânda de politică monetară în următoarea şedinţă a Consiliului de Admnistraţie.

Şi Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Finaciari din România, consideră că inflaţia din ianuarie este în linie cu ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni şi merge spre ceea ce a spus BNR.

Analiştii UniCredit anticipau un nivel al inflaţiei de 7,2% în luna ianuarie, inflaţie afectată de creşterea preţurilor la servicii şi la alimente. "Creşterea inflaţiei duce la amplificarea dezechilibrelor macroeconomice şi astfel poate influenţa în sens negativ atractivitatea ţării dinn punct de vedere al investitorilor străini, spune Rozalia Pal, economist şef al Unicredit Ţiriac Bank. Scăderea nivelului investiţiilor şi a intrărilor de capital străin va putea afecta dinamica cursului de schimb şi evoluţia preţurilor acţiunilor listate la Bursa de Valori din ţara noastră, apreciază Rozalia Pal.

Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, susţine că nivelul de 7,26% al ratei anualizate a inflaţiei nu este o surpriză foarte mare. "După cum a spus şi Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR în prezentarea raportului asupra Inflaţiei trebuie evitată intrarea într-o spirală", subliniază Mihai Bogza. Domnia sa consideră că Banca Naţională ar putea majora nivelul dobânzii de politică monetară în următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie. Pe lângă înăsprirea politicii monetare sunt importante şi reformele structurale care să stimuleze oferta, apreciază preşedintele Bancpost. Aceasta ar putea include o modificare a cadrului legislativ care să-l facă mai atractiv pentru mediul de afaceri, mai spune Mihai Bogza.

Lucian Anghel, economist şef al BCR, consideră că foarte important este impactul cursului de schimb în evoluţia inflaţiei. Domnia sa a punctat că deprecierea leului se resimte în inflaţie cu un ecart destul de mare şi că deprecierea va fi principalul inamic al ţintei de inflaţie în primul semestru din 2008. Creşterea preţurilor la nivel mondial, în special a creşterii preţurilor din Europa, ne vor afecta de asemenea, anticipează Lucian Anghel.

Probabil că BNR ar putea majora dobânda de politică monetară în următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie, consideră Lucian Anghel. Domnia sa aminteşte că unele produse precum alimentele sunt aproape inelastice faţă de stimuli monetari.

• INS a modificat structura coşului de consum

Institul Naţional de Statistică a anunţat şi o modificare a ponderilor componentelor coşului de consum, respectiv scăderea cu 1,42 puncte procentuale a ponderii alimentelor, până la un procent de 37,5%, o creştere a ponderii produselor nealimentare de la 43,54% la 44,7% şi o creştere a ponderii serviciilor de 17,54% la 17,80%. Pentru stabilirarea ponderilor componentelor în coşul bunurilor de consum, Institutul Naţional de Statistică a folosit structura cheltuielilor de consum la nivelul populaţiei din anul 2006. INS a folosit pentru stabilirea ponderii fiecărei componente structura cheltuielilor gospodăriilor din anul 2006.

Bogdan Baltazar, consultant financiar, consideră că modificările realizate de către Institutul Naţional de Statistică sunt nesemnificative. Pentru a avea un nivel mai corect al inflaţiei ar fi trebuit să se ia mai mult în considerare populaţia din mediul rural care reprezintă 40% din nivelul total al populaţiei.

Şi Dragoş Cabat consideră că era necesar ca ponderea alimentelor în coşul bunurilor de consum să scadă deoarece ponderea lor numai este atât de importantă în consumul gospodăriilor.

Modificarea ponderii alimentelor s-a datorat scăderii ponderii pâinii, a cărnii de porc şi a legumelor, mai spun reprezentanţii INS. Creşterea ponderii produselor nealimentare s-a datorat creşterii ponderilor gazelor naturale, autoturismelor medicamentelor şi tutunului.