INFLAŢIA NOASTRĂ, LA MINIM ISTORIC - 0,83% Dochia: "Pericol de deflaţie, doar dacă petrolul va ajunge la 40 dolari/barilul"

Rata anuală a inflaţiei a ajuns, anul trecut, la un minim istoric de 0,83%, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Nivelul scăzut al inflaţiei nu mai este o surpriză, ci o tendinţă accentuată, începând din a doua jumătate a anului trecut, ca urmare a evoluţiei, la nivel global, a preţurilor produselor energetice şi a tendinţei descrescătoare a preţurilor materiilor prime, este de părere analistul economic Aurelian Dochia.

Domnia sa subliniază că aceste fenomene, care au loc în afara ţării noastre, au condus la scăderea preţurilor, la nivel global, Europa fiind îngrijorată că va ajunge la deflaţie.

"La noi, deocamdată, nu se pune problema deflaţiei, pentru că încă mai sunt categorii de produse ale căror preţuri trebuie să se alinieze la cele europene", ne-a declarat Aurelian Dochia, precizând: "Cert este că, pentru 2015, nu doar că Banca Naţională a României (BNR) a scăpat de pericolul inflaţiei, dar acest indicator se va situa la nivelul inferior al intervalului de ţintire".

În opinia specialistului, doar dacă preţul petrolului va ajunge la 40 de dolari pe baril ar putea exista pericolul deflaţiei şi la noi, însă, dacă acest nivel va fi unul temporar, deflaţia nu va reprezenta un pericol. "Doar în cazul în care vom avea deflaţie mai mulţi ani la rând, aşa cum s-a întâmplat în Japonia, acest indicator va fi un pericol real pentru economie", ne-a explicat domnul Dochia.

În contextul în care rata lunară a inflaţiei a fost, în decembrie 2014 (decembrie faţă de noiembrie), de minus 0,1%, domnia sa a subliniat că inflaţia lunară nu este luată în calcul, întrucât preţurile producţiei alimentare contribuie foarte mult la indicele inflaţiei, având o pondere mare în coşul de consum: "În ultimele luni, presiunea de creştere a venit mai mult din zona serviciilor, dar şi din sectorul produselor alimentare".

În luna august a anului trecut, Aurelian Dochia spunea că nivelurile scăzute ale inflaţiei şi dobânzii de politică monetară reprezintă un semn de stagnare economică.

"Am ajuns la niveluri ale inflaţiei şi ale dobânzii de politică monetară pe care nu le-am avut niciodată în ultimii 20 de ani. Aceste niveluri fac parte dintr-un proces de stagnare. Dacă vor rămâne aşa pe termen lung, nu vom avea semne de revenire", ne-a declarat, la vremea respectivă, Aurelian Dochia.

Domnia sa menţiona că inflaţia este atât de scăzută întrucât cererea este foarte mică şi că, astfel, se creează un cerc vicios.

• Erste: "Inflaţia se va situa mult sub marginea inferioară a intervalului ţintit de BNR"

Reprezentanţii Erste subliniază că inflaţia se va situa mult sub marginea inferioară a intervalului ţintit de Banca Centrală, de 2,5% plus/minus un punct procentual, în primele şase luni din acest an, urmând să crească treptat până în luna decembrie, spre 1,7%.

Analiştii Erste, citaţi de Mediafax, arată că BNR ar putea reduce dobânda cheie cu încă 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25% în luna februarie, în condiţiile în care inflaţia înregistrează un nivel scăzut.

Săptămâna trecută, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a redus rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5% pe an - un nou minim istoric.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat, săptămâna trecută, că inflaţia va rămâne sub limita minimă a intervalului de variaţie, de 1,5%, cel puţin pentru câteva luni, în principal din cauza scăderii peste aşteptări a preţului petrolului pe plan internaţional: "Vom trăi câteva luni bune cu o inflaţie scăzută. (...) Factorul principal de reaşezare a traiectoriei inflaţiei pe o curbă sensibil inferioară îl constituie preţul ţiţeiului. El a scăzut cu mult faţă de cifrele pe care le aveam în vedere în vară şi în toamnă, când s-au elaborat prognozele anterioare".

Guvernatorul a subliniat că BNR este pregătită şi pentru astfel de situaţii, având toate instrumentele disponibile, spre deosebire de alte bănci centrale, care au ajuns cu rata dobânzii la zero. Mugur Isărescu a admis că există riscul unei creşteri a inflaţiei în cazul revenirii preţului barilului de petrol la 80 de dolari, dar, în opinia sa, ţările dependente de ţiţei vor antrena scăderi mai mari ale preţului, pentru că trebuie să vândă mai mult, ca să îşi acopere cheltuielile.

Guvernatorul BNR a mai spus: "Cifrele din zona euro arată că trăim, la nivelul zonei euro, cu inflaţie negativă. (...) Lumea începe să creadă că urmează un ciclu de scădere a preţurilor şi atunci anticipaţiile devin inverse, adică lumea amână cumpărarea, aşteptând ca preţul să scadă, ceea ce înseamnă o încetinire a creşterii economice".

Anul trecut faţă de 2013, creşterea medie a preţurilor a fost de 1,1%. În timp ce mărfurile alimentare s-au ieftinit, de la an la an, cu 0,41%, preţurile produselor nealimentare au crescut cu 1,25%, iar serviciile au înregistrat creşteri de preţ de 2,25%.