English
Rata inflaţiei a urcat la 7,9% în octombrie 2021, cel mai ridicat nivel din luna mai 2011. Atunci preţurile creşteau cu o rată anuală de 8,4%, în condiţiile în care ţinta de inflaţie era de 3%, iar dobânda de politică monetară era de 6,25%.
Dacă rata medie lunară a inflaţiei din primele zece luni ale anului, de circa 0,7%, se menţine până la sfârşitul anului, atunci rata anuală a inflaţiei va fi de 8,6% în noiembrie 2021 şi de 9% în decembrie 2021, adică se va ajunge la un nivel atins ultima dată în vara anului 2008 (vezi graficul 1).
Cum s-a ajuns aici? Prin aplicarea concomitentă a unor politici monetare şi fiscale iresponsabile, care au condus la crearea unei cereri nesustenabile la nivelul sectorului public, din cauza finanţării prin împrumuturi tot mai mari, şi au favorizat mai ales segmentele speculative din sectorul privat, cum ar fi sectorul construcţiilor rezidenţiale, sau alte sectoare care nu contribuie la creşterea competitivităţii externe.
Prin menţinerea dobânzii de politică monetară la minimul istoric sau aproape de minimul istoric pentru o perioadă îndelungată, Banca Naţională a facilitat aplicarea unei politici fiscale iresponsabile care a condus la creşterea explozivă a datoriei publice şi în perioadele de creştere economică din ultimele decenii (vezi graficul 2).
Se vede ceva în urma acestei creşteri explozive a datoriei publice? Prea puţin, inclusiv în ceea ce priveşte infrastructura, sau poate chiar nimic.
Dar acest dezechilibru fiscal este direct responsabil pentru adâncirea deficitelor externe, aşa cum se arată şi în declaraţii recente ale oficialilor BNR sau în studiile de specialitate.
Dobânzile reduse şi tratamentul favorabil acordat obligaţiunilor guvernamentale, care au ponderi de risc zero, iar băncile nu trebuie să aloce capital acestor expuneri, au reprezentat un cadru extrem de favorabil pentru creşterea datoriei publice.
Acum accentuarea dezechilibrelor externe prin creşterea accelerată a deficitului comercial este o poartă larg deschisă pentru importul inflaţiei globale, alimentată la fel de iresponsabil de marile bănci centrale.
Biroul de statistică al Chinei tocmai a raportat cea mai mare creşte anuală din ultimii 26 de ani a preţurilor producătorilor industriali din "atelierul lumii", de 13,5%. În spatele ei se află creşteri anuale de 25,7% a preţurilor materiilor prime şi de 40,7% a preţurilor combustibililor şi energiei.
Toate aceste creşteri se vor transmite pe toate lanţurile globale de aprovizionare şi desfacere şi pot fi amplificate de lichidarea unui număr mare de afaceri mici şi mijlocii din China, pe fondul incapacităţii de transferare a costurilor tot mai mari în preţurile cerute clienţilor.
Consecinţa imediată este lărgirea decalajului dintre cerere şi oferă, adică presiuni suplimentare pentru creşterea preţurilor, inclusiv prin forţarea politicilor verzi sinucigaşe din Europa.
S-ar putea ca importul inflaţiei să mai poată fi oprit doar prin eliminarea barierelor "administrative" din calea cursului de schimb, astfel încât produsele importate să devină extrem de scumpe pentru consumatorii interni.
O astfel de măsură ar avea efecte extrem de dure, însă nu mai prea există loc şi timp pentru altfel de măsuri, deoarece autorităţile monetare şi fiscale ale statului au lăsat dezechilibrele să se acumuleze până la un nivel extrem de ridicat.
Recenta majorare a dobânzii de politică monetară, de numai 25 de puncte de bază, până la 1,75%, nu poate fi considerată nici măcar simbolică şi nu este clar ce a urmărit BNR, deoarece este evident că "anticipaţiile inflaţioniste" ale populaţiei nu se vor ajusta.
Poate că Banca Naţională a dorit să evite impresia că este cuprinsă de panica băncilor centrale din ţările vecine sau poate că a ajuns la concluzia că este cam târziu să intri în panică doar atunci când cineva strigă "foc" într-o sală mare, mai ales când ţi-ai ales singur locul departe de uşă.
Deoarece nu a acţionat proactiv în ceea ce priveşte utilizarea dobânzilor de politică monetară pentru temperarea presiunilor inflaţioniste, BNR şi-a pierdut independenţa de facto ca urmare a extinderii dominanţei fiscale într-o economie puternic financializată, a cărei "funcţionare" depinde de costurile reduse de finanţare.
Termenul "dominanţă fiscală" defineşte condiţia economică apărută pe fondul unor datorii guvernamentale şi deficite bugetare mari, care obligă banca centrală să menţină dobânzile scăzute pentru evitarea falimentului suveran.
Date recente din presa financiară arată un necesar de finanţare de 135 de miliarde pentru întreg anul 2021, în condiţiile în care valoarea totală a împrumuturilor guvernamentale din primele zece luni este de 95 de miliarde de lei.
Valorile sunt aşa de mari că nu mai au nicio semnificaţie, indiferent cât de mică este dobânda de politică monetară. Consecinţa este, bineînţeles, accentuarea presiunilor de creşterea a costurilor de finanţare ale datoriei publice, creşteri care se vor transmite şi către celelalte dobânzi din economie.
Conform unei variante a Regulii Taylor, în care ecuaţia de determinarea a dobânzii de politică monetară pentru atingerea ţintei include inflaţia existentă şi rata şomajului, dobânda de politică monetară a BNR ar trebui să fie acum de circa 9%.
Bineînţeles că este imposibil un asemenea "salt", chiar şi în mai multe etape, deoarece ar dezvălui adevărata dimensiune a greşelilor grave de politică monetară din ultima decadă, care au permis menţinerea unei politici fiscale incoerente şi profund distructive.
Iar toţi cetăţenii României vor continua să plătească preţurile tot mai mari ale incompetenţei şi iresponsabilităţii de la nivelul autorităţilor statului.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.11.2021, 10:34)
Ii asteptam pe Semnaturi cretine si pe Compostela sa ne explice de ce scade eur cand predictiile lor delirante ne uimeau cu devalorizarea dolarului. Unde sunt Murile, Valentine ? Baga, tati , trei cafele, stai 5 minute sa porneasca delirul si hai la explicatii ca moare Compostela de dorul tau. Hai ca daca mai intarzii vine TheBrute si bage caseta cu Stiftung.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.11.2021, 16:00)
euro scade caci cineva in 2020 a cumparat euro ieftin... (gov) plus ca socul de “somaj” face sa deplaseze capital in piete (euroi)... capital ce alearga cu viteza in sistem financiar si devin vezerve valutare internationale (euro-dolari-lira-franc rezerve folosite ca plata in prima linie de default).
Vezi liban, siria, turcia... rezervele valutare sunt folosite ca plata de bancile centrale prin gov!
Uitam prea repede fuga euroilor din romania 2007? sau uitam prea repede alergatura euroilor in romania 2001-2005?
Ai rabdare ca eurobondurile nu ai schimbat ciclul (vezi yiedurile inversate trecute la germania... si yieldurile prezente ce arata clar inflatie si tiparire la foc auromat cu msi multe valute... cand bondul schimba trendul iar atunci vedem ce tari -bonduri- au printat fara acoperire reala).
Inainte sa vorbesti citeste - cauta - vezi valutele internationale din trecut si raportul de plata nominala a celor supusi pe fir.
Vezi documentul istoria leului (emis de bnr) si istoria banilor lei ... compara cu multiplicatorul financiar si ciclurile de boom - bust.
Leul are o nota grasa de plata!
si euro are o nota grasa - prin distrugerea vechilor capacitati de productie interna (vezi germania - frana - italia) ...
cand gov ro schimba politica atunci Lei in sus fata de Euro; caci euro schimba politica spre deflatie in timp ce ro inca mai are politica spre inflatie!
mirajul echilibrului euro leu reprezinta doar un punct de inflexiune... ai rabare..
chiar si fondurile ue cu euroi nu poate echilibra la infinit balansarea euro leu; atunci cand randamentele reale dispar din piata; atunci investitorii trag frana de mana (restectiv fonduri, trusturi, banci comerciale).
Avem macarale lenese la orizont si arcuire bula credi la unghi mai mare de 75 grade... asta ar trebui sa spuna multe in piata!!
ca tine comentau altii pe forumuri prin 2005-2006...
semnat comenturi “cretine”
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.11.2021, 12:26)
Pentru cresterea inflatiei vinovati sunt nevaccinatii.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.11.2021, 15:46)
se ajunge!! chiar o sa il depaseste! termeni reali!
am anuntat debpeste 2 ani lovirea inflatiei in trepte; cat si fenomenele si mecanica economica ce urma sa se propage.
Avem zi de Joi cu soare pe cer si zeci de macarale lenese la orizontul Bucurestiului!!!
Unde este productivitatea si cererea solvabila imobiliara; vedem can costurile de plata credite se vor dubla in 3-5-6-7 ani... vedem cum inflatia pe ascendent trebuie sa spele creditarea toxica din sistem.
semnat comenturi “cretine”
semnat comenturi “cretine”
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.11.2021, 19:55)
Cadou pentru domnul Rechea:
Revenire - Expansiune:
1. preturile cresc odata cu cererea ce prinde avant
2. optimismul investitorilor domina piata
3. Dobanzile au trend ascendet
4. Inflatia devine o problema
5. Activitatea imobiliare creste
Contractie:
1. Preturile se stabilizeaza sau scad in timp ce cererea se prabuseste / incetineste
2. Pesimismul investitorilor domina piata
3. Dobanzile au trend descendent; creditarea se restrictioneaza
4. Deflatia devine on Topic de ingrijorare
5. Activitatea imobiliara incetineste
Dobanzile reale pozitive tind sa prefigureze probleme serioase (preturi deflate) in piata imobiliare.
Un factor important este inflatia ajustata la dobanda reala.
Exemplu:
Dobanda reala negativa:
Dobanda Nominala 8%
MINUS Rata inflatiei 11%
EGAL Dobanda REALA - 3%
Dobanda reala pozitiva:
Dobanda Nominala 14%
Minus Rata Inflatie 8%
Egal dobanda reala 6%
Exceptand exemplul de mai sus si intorcandu-ne la situatia actuala a romanieie:
Rezulta ca ROMANIA SE AFLA IN BULA DE CREDIT!!!
Dobanzi reale negative in 74 dobanzi reale pozitive in 80!!!
Dobanzi reale Negative Acum... dobanzi reale Pozitive de prin 2025-2026-2027!!!
Inflatia si deflatia sunt fortele primare in competitia capitalului investit ce exista intre DATORIE si EQUITY ASSETS.
Dobanda reala pozitiva: fortaza fondurile in instrumente cu datori cu ar fi note promisiuni guvernamentale si corporate, bonduri cu duratii variate in raport cu inflatia si riscul de default.
Dobanda reala negativa: forteaza vondurile in equity investments cum ar fi AUR si IMOBILIARE (plus comoditati conexe ce fac rocadele fie la intrare in ciclu fie la iesire din ciclu).
Scaderea yieldurilor la BONDURI consuma DEFLATIA in TIMP CE PROPAGA INFLATIA!
Ascensiunea Bondurilor consuma INFLATIA in TIMP CE PROPAGA DEFLATIA!
Deci ROMANIA INCA MAI ARE INFLATIE!
Dupa incepand cu 2022-2023 se incep schimbarile de politica... dar foarte incet... caci in piata se vor mai propaga "scumpiri" violente in alte canale economice/ nise....
"Avem obligatia fata de societate sa o educam si nu sa o furam / indatoram de drepturile si indatorilile ce ii revin."
DA si DATORIA unei NATII este atat un DREPT cat si INDATORARE!
Trebuie mentinut un echilibru in societate... si natia va creste.
PS: daca CPI-ul urca la 8 si cade la 4 cu cat la suta a cazut? Ce reprezinta rezultatul, inflatie sau deflatie?
Daca CPIul stagneaza ca rata lunara... si M-urile CRESC ce reprezinta?
Consum, plata datorii sau formari noi de capital?
semnat comenturi "cretine"