Inflaţia s-a conformat planurilor Băncii Naţionale

• Pentru prima dată inflaţia a intrat în banda de 4% - 6% asociată ţintei BNR de 5% • Specialiştii sunt de părere că inflaţia anuală ar putea coborî la finele anului sub această ţintă • Relaxarea monetară nu se va produce mai devreme de prima parte a anului viitor

Evoluţia inflaţiei continuă să îi surprindă plăcut pe economişti. Inflaţia anuală se situa la 5,48% în septembrie, intrând pentru prima dată în banda de variaţie asociată ţintei de 4% - 6%, asumată de Banca Naţională a României.

Inflaţia anuală din Ungaria a fost în septembrie de 5,9%.

Florin Cîţu, economist-şef "ING Bank România", consideră că în acest ritm, există posibilitatea ca inflaţia anuală să coboare la sfârşitul anului sub ţinta Băncii Naţionale de 5%. Domnul Cîţu atrage însă atenţia supra faptului că apropierea inflaţiei CORE2 (care cuprinde preţurile libere, asupra cărora acţionează politica monetară) care se situează în prezent la 5% (deşi este în scădere, faţă de 5,2% în luna septembrie), de inflaţia de bază, arată că presiunile inflaţioniste se menţin pe termen mediu şi lung.

La fândul său, Ionuţ Dumitru, economist - şef "Raiffeisen Bank", estimează că în condiţiile actuale există şanse foarte mari (de 90%) ca inflaţia anuală să coboare la 4,8% - 4,9% la finele anului. Aceasta cu atât mai mult cu cât nu vom avea pe final de an majorări ale preţurilor administrate, iar în lunile noiembrie şi decembrie ale anului trecut inflaţia lunară a fost ridicată, de 1,2% şi respectiv 0,9%.

O inflaţie mai mică de 5% la finele acestui an poate să nu fie tocmai îmbucurătoare pentru Banca Naţională, întrucît nu prea mai lasă loc continuării procesului de dezinflaţie pe parcursul anului viitor.

Evoluţia bună a inflaţiei deschide poarta unei relaxări a politicii monetare (scăderea dobânzii de politică monetară şi chiar eliminarea unora dintre restricţiile administrative impuse băncilor) începând din a doua jumătate a anului viitor, sunt de părere specialiştii.

Florin Cîţu crede că dacă acest ritm al dezinflaţiei va continua şi în 2007, atunci vom putea vorbi de o relaxare a politicii monetare începând cu a doua parte a anului, în linie cu aşteptările "ING Bank".

Domnul Dumitru este de părere că Banca Naţională a României va menţine dobânda de politică monetară la 8,75% până în martie anul viitor, pentru că prima jumătate a anului va fi critică pentru inflaţia anuală de la sfârşitul lui 2007. Atunci sunt programate majorări ale preţurilor administrate cu circa 20%, precum şi impunerea de accize la produsele comercializate la noi. Domnia sa a adăugat că este necesar şi din ce în ce mai posibil ca pe parcursul anului viitor BNR să diminueze cuantumul rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută, care în prezent se ridică la 40%.

Inflaţia lunară s-a situat la 0,05% în septembrie, faţă de scăderea de -0,07% înregistrată în august. Menţionăm că august a fost prima lună de după 1989 când preţurile de consum au scăzut, adică am avut deflaţie.

La creşterea de preţuri din septembrie au contribuit mărfurile nealimentare cu +0,11 puncte procentuale şi serviciile cu +0,20 puncte procentuale, informează un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Scăderea pe ansamblu a preţurilor la mărfurile alimentare a influenţat rata inflaţiei per total cu -0,26 puncte procentuale.

Cele mai importante creşteri de preţuri la produsele alimentare au fost înregistrate la ouă (+11,2%) şi la citrice şi alte fructe meridionale (+4,1%). De menţionat este şi scumpirea înregistrată de brânză (+1,4%) şi carnea de pasăre (+1,1%).

Scăderea per ansamblu a preţurilor la produsele alimentare (-0,7%) a fost determinată de diminuarea preţurilor la cartofi cu -18,1%. Preţurile asociate produselor din grupa "alte legume şi conserve de legume" au înregistrat o scădere de -4,8%, iar zahărul de -3,0%. În cadrul aceleiaşi grupe, s-au înregistrat scăderi la: morcovi, pătlăgele vinete de câmp, ceapă uscată, usturoi uscat, ardei gras, ardei capia, gogoşari, varză şi praz.

Majorarea preţurilor la tutun şi ţigări cu 0,8% şi a preţurilor combustibililor cu 0,4% au fost determinante pentru creşterea cu +0,2% a preţurilor la mărfurile nealimentare. În cadrul grupei mărfurilor nealimentare se menţine tendinţa descrescătoare a preţurilor la: maşini de spălat, frigidere şi congelatoare şi medicamente.

Evoluţia tarifelor la servicii (+1,2%) a fost influenţată de creşterea tarifelor la telefon (+3,1%), chirie (+1,8%) şi abonamente auto (+1,8%). Creşterea tarifelor la grupa "alte servicii" cu +1,2% este datorată majorării tarifelor la cazarea în căminele şcolare.