Inflaţie de 22,7% în Estonia

Pe fondul unei furtuni inflaţioniste provocate de invazia Ucrainei de către Rusia şi a efectelor persistente ale pandemiei, Estonia are cea mai rapidă creştere a inflaţiei din zona Euro, conform publicaţiei Politico. Datele recente au arătat o rată a inflaţiei în luna iulie de 22,7%, cu mult peste media zonei Euro, unde în cele 19 ţări media ratei inflaţiei era de 8,9% la finalul lunii trecute.

Tendinţa creşterii semnificative a ratei inflaţiei în Estonia poate fi atribuită unei multitudini de factori, inclusiv o creştere a preţurilor la energie electrică şi o revenire puternică a economiei după pandemie, fapt care a dus la creşterea deficitului de forţă de muncă şi la majorarea salariilor.

Potrivit băncii centrale a Estoniei, producţia economică a ţării a fost cu aproximativ 7% mai mare decât nivelul înregistrat înaintea pandemiei. Statisticile oficiale menţionează că salariile în Estonia au crescut cu 8,1% în primul trimestru al acestui an, faţă de o creştere de 4,9% în aceeaşi perioadă a anului 2021. Banca centrală de la Tallin se aşteaptă ca majorarea veniturilor salariale să depăşească 10% în acest an şi presiunea inflaţiei să rămână ridicată şi anul viitor, dacă firmele din Estonia vor avea în continuare o politică de creştere a preţurilor şi de majorare a salariilor.

Din cauza inflaţiei galopante, pentru guvernul Estoniei, care se pregăteşte de alegeri generale peste şase luni, presiunea este în creştere. Prim-ministrul Kaja Kallas, care a urmat o linie fiscală destul de austeră de la venirea la putere la începutul anului trecut, a precizat că doreşte continuarea limitării cheltuielilor publice. Şefa guvernului de la Tallin, deşi este de acord cu sprijinirea cetăţenilor, afirmă că susţinerea financiară a acestora ar putea duce la o explozie a inflaţiei, iar plăţile către aceştia efectuate ar duce la creşterea deficitului bugetar.

Apartenenţa Estoniei la zona Euro înseamnă că nu poate schimba ratele dobânzilor în mod independent pentru a se potrivi propriilor nevoi economice, deciziile în acest sens fiind luate de Banca Centrală Europeană, după discuţii cu guvernatorii băncilor centrale din cele 19 ţări membre. Aceasta înseamnă că este posibil ca ratele dobânzilor să nu crească atât de mult pe cât şi-ar dori Estonia, deoarece membrii zonei Euro mai îndatoraţi, cu o inflaţie mai scăzută, cum ar fi Italia, sunt mai rezilienţi la actuala situaţie. În iulie, BCE a majorat ratele dobânzilor cu jumătate de punct procentual, invocând necesitatea de a atenua aşteptările cetăţenilor cu privire la inflaţie. Banca centrală a semnalat că în septembrie urmează o nouă majorare a ratei, iar pieţele financiare susţin că noua majorare va fi de jumătate de punct procentual.

Dar, în ciuda acestui fapt, economiştii spun că este probabil ca inflaţia din Estonia să rămână ridicată pentru lunile următoare, depăşind orice creştere a salariilor. Cele mai recente previziuni oficiale ale Băncii Naţionale a Estoniei, din luna iunie, au arătat că se aşteaptă ca inflaţia medie pe anul curent să fie de 15,4% şi 4,3% în 2023.

De aceea, Ministerul de Finanţe de la Tallin doreşte, conform unui purtător de cuvânt, să ia câteva măsuri pentru a reduce presiunea creşterii preţurilor asupra cetăţenilor. De exemplu, veniturile de până la 654 euro pe lună vor fi scutite de impozitul pe venit, comparativ cu 500 euro anterior. Accizele la energie electrică şi combustibil ar urma să fie îngheţate până în aprilie 2024.