ING BANK: "Recenta reducere a ratei-cheie operată de BNR va fi şi ultima din acest scurt ciclu de tăieri"

Reducerea cu 25 de puncte de bază a ratei dobânzii de referinţă de la 2% la 1,75%, operată vineri de Banca Naţională a României (BNR), va fi şi ultima din acest scurt ciclu de reducere a dobânzii, se arată într-o analiză ING Bank semnată de economistul Valentin Tătaru. În opinia acestuia, BNR va fi nevoită să printeze 16,2 miliarde de lei în acest an pentru a sprijini acoperirea deficitului bugetar, echivalentul a 1,5% din PIB.

Amintim că BNR a decis vineri să reducă rata dobânzii de politică monetară la 1,75% de la 2%, precum şi să reducă rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% de la 1,50% şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,25% de la 2,5%, o ajustare descendentă proporţională. Totodată, BNR a decis continuarea achiziţiei de titluri de stat de pe piaţa secundară, achiziţii care la mijlocul lunii mai se ridicau la 3,1 miliarde de lei.

"Această decizie este ceva mai prudentă decât estimarea noastră de o reducere de 50 de puncte de bază pentru următoarea decizie de politică monetară, iar - în viziunea noastră - aceasta marchează probabil sfârşitul drumului pentru acest ciclu de reducere a dobânzii-cheie", comentează decizia BNR macroeconomistul Valentin Tătaru de la ING Bank.

Acesta îşi bazează afirmaţia pe trei argumente:

1. BNR estimează că inflaţia va reaccelera în a doua jumătate a anului spre limita superioară a coridorului ţintă de 2,5% plus/minus 1%;

2. Decizia BNR vine după ce toate băncile centrale relevante din regiunea noastră au redus deja dobânzile de politică aproape de zero. "Ştim că menţinerea unui diferenţial adecvat de dobândă este important pentru BNR şi credem că obiectivul pe termen apropiat va fi păstrarea diferenţialului actual. Din moment ce celelalte bănci centrale nu prea mai au mult spaţiu pentru reducerea dobânzilor, găsim că este improbabil ca BNR să se diferenţieze prin continuarea reducerii dobânzii-cheie", arată Tătaru. Dobânda-cheie setată de BNR era de 2,5% înainte de criza Covid-19, cea mai mare din regiune, ceea ce făcea ca dobânda real negativă (ajustată cu inflaţia) să fie mai apropiată de zero decât în ţările din regiune.

3. Comunicatul de presă al BNR cu deciziile de politică monetară menţionează că banca centrală va urmări menţinerea rezervelor internaţionale, inclusiv a celor valutare, la un nivel optim. "Considerăm că asta ar putea avea cel puţin două implicaţii: - că intervenţii ale BNR în piaţa valutară, prin vânzarea euro, de dimensiunea celor din martie şi aprilie sunt mai puţin probabil să fie utilizate; - perspectiva scăderii rezervelor minime obligatorii în valută este ceva mai distantă în momentul actual", notează analistul.

Tătaru adaugă: "BNR a decis de asemenea să continue achiziţia de titluri de stat de pe piaţa secundară, în acelaşi timp continuând să injecteze lichiditate prin operaţiunile repo. Ne menţinem opinia că intenţiile BNR nu sunt să inunde piaţa cu lichiditate, ci mai degrabă să susţină funcţionalitatea finanţelor publice în măsura în care piaţa nu o poate face de una singură".

Acesta mai punctează că, având în vedere magnitudinea deficitului din acest an - estimat la 8,6% de către ING Bank, cu aproape 2 puncte procentuale peste ţinta Guvernului -, prezenţa BNR în piaţa datoriei guvernamentale va rămâne o constantă în lunile care vor urma.

"Estimăm că banca centrală va fi nevoită să cumpere echivalentul a cel puţin 1,5% din PIB în acest an" , arată macroeconomistul, adică circa 16,2 miliarde de lei la un PIB nominal estimat de CNSP la circa 1.080 de miliarde de lei.

Tătaru mai subliniază că achiziţiile BNR vor asigura că necesarul de finanţare pe acest an al Guvernului va fi acoperit, însă adaugă că "pentru anul viitor vor fi necesare măsuri mai dure pe partea fiscală".

"Vedem cel puţin o majorare a TVA anul viitor. Referitor la piaţa valutară, cursul EUR/RON va rămâne probabil foarte atent administrat în viitorul apropiat. Ne menţinem prognoza pentru un curs de 4,88 la finalul anului", conchide economistul.

Amintim că după depăşirea vârfului tensiunilor financiare interne generate de criza Covid-19, în scopul păstrării stabilităţii şi asigurării lichidităţii necesare finanţării statului, firmelor şi populaţiei, BNR a sporit volumul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale, al căror stoc mediu zilnic a ajuns în perioada 1 aprilie - 15 mai 2020 la aproximativ 13 miliarde lei. Totodată, BNR a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară în valoare de 3,1 miliarde de lei din finalul lunii martie şi până la mijlocul lunii mai.

"Pentru perioada următoare, obiectivul imediat al Băncii Naţionale a României rămâne asigurarea lichidităţii necesare finanţării cheltuielilor statului şi economiei reale în condiţii de stabilitate relativă a cursului de schimb al leului şi de reducere graduală şi sustenabilă a ratelor de dobândă", afirma guvernatorul BNR Mugur Isărescu într-un comunicat de presă din data de 18 mai.