ING BANK: "România va împrumuta 5,5 miliarde de euro de pe pieţele externe, în 2021"

România va împrumuta 5,5 miliarde de euro de pe pieţele externe în 2021, după ce în acest an a atras de pe pieţele externe circa 11,6 miliarde de euro pentru finanţarea deficitului bugetar record, arată estimările ING Bank. În 2019, România a atras din pieţele externe aproximativ 5 miliarde de euro. Împrumuturile externe ale ţării noastre sunt estimate să se reducă anul viitor comparativ cu anul acesta ca urmare a intrărilor mai consistente de fonduri europene din bugetul comunitar şi pe măsură ce începe implementarea programelor pentru redresarea economică.

"Condiţiile de piaţă sunt mult prea bune", arată analiştii ING într-un raport. Comisia Europeană estimează, de asemenea, o creştere a cheltuielilor României cu dobânzile de la peste 3 miliarde de euro în 2020 la 3,9 miliarde de euro în 2021, aproape 19 miliarde de lei.

Valentin Tătaru de la ING notează că 2020 a fost un an în care punctul central a fost limitarea daunelor. În 2021, însă, cheia va fi venirea cu măsuri noi pentru stabilizarea perspectivelor fiscale pe termen mediu. "Cel mai aşteptat eveniment pentru 2021 ar trebui să vină devreme în an, cu formarea unui nou guvern susţinut de o nouă majoritate parlamentară. Pieţele şi agenţiile (de rating) sunt nerăbdătoare să vadă agenda fiscală a noului guvern", arată Tătaru, adăugând că pericolul unei retrogradări a ratingului suveran va rămâne prezent pentru mare parte din 2021.

"Fiecare revizuire periodică de rating va fi anticipată cu mare efervescenţă", consideră Tătaru.

Per total, 2021 ar trebui să fie primul an dintr-un proces de consolidare fiscală mult aşteptat, mai punctează acesta. Amintim că mai bine de o treime din cheltuielile statului s-au făcut în 2020 din împrumuturi, aceasta fiind moştenirea lăsată de criza sanitară şi economică Covid-19 şi de politicile PSD: în perioada 2017-2019 cheltuielile bugetare au crescut cu un ritm mult superior celui de creştere a veniturilor la buget.

"Nu ne aşteptăm la miracole aici (pentru consolidarea fiscală ce va începe în 2021), niciun fel de măsuri one-off cu impact fiscal semnificativ şi imediat. Mai degrabă ne uităm pentru o serie mai constantă de paşi mai mici cu ţinta optimizării veniturilor şi cheltuielilor bugetare. Prin urmare, ritmul reducerii deficitului bugetar nu ar trebui să fie mare. O reducere anuală de două puncte procentuale a deficitului, în perspectiva noastră, va reprezenta un echilibru rezonabil între nevoia de a reduce gap-ul din buget şi nevoia de a evita efecte economice contracţionare care ar putea să apară", spune Valentin Tătaru.

Premierul propus Florin Cîţu declara în noiembrie că are o ţintă de deficit de circa 7% pentru bugetul din 2021, o reducere de 2 procente comparativ cu ultima ţintă din 2020. Deficitul real la finele anului este estimat totuşi să fie peste ultima ţintă, undeva spre 9,5% din PIB.

Analistul ING adaugă că viitorul guvern va fi nevoit să rezolve problema rigidităţii fiscale, adică faptul că cheltuielile cu asistenţa socială şi cu salariile personalului din sectorul public reprezintă, pe 2020, peste 80% din venituri. "Dacă guvernul are succes, vedem o şansă ca datoria publică în PIB să se stabilizeze sub 55% din PIB pe termen mediu", notează Tătaru.

Pe partea dezechilibrelor externe, analistul arată că cele două deficite gemene, aflate în creştere, vor rămâne punctul central al îngrijorărilor din pieţe. "În timp ce pe partea fiscală se poate imagina o consolidare, pe partea contului curent problema pare să fi devenit ceva mai structurală. În ciuda contracţiei economice adânci, deficitul balanţei comerciale a continuat să se adâncească pe parcursul lui 2020, sugerând probleme fundamentale de competitivitate. Prin urmare, o absorbţie mai bună a fondurilor UE pentru a reechilibra rămâne un «must-have» cel puţin pentru următorii ani", mai arată economistul, care se aşteaptă la o reajustare a cursului valutar spre nivelul de 4,9-4,92 lei/euro după ce Banca Naţională a ţinut cursul stabil în perioada electorală.

• Intervenţiile valutare ale BNR din acest an, cele mai mari din istorie; Banca Naţională ar putea majora dobânda-cheie la 2,00% în 2022

De menţionat totodată că FMI se aşteaptă ca România să înregistreze, în intervalul 2020-2025, a doua cea mai mare creştere în termeni de datorie publică în raport cu dimensiunea PIB, de la 44-45% în 2020 la 65%. Conform prognozelor Fondului Monetar Internaţional, doar Kuwait va înregistra o creştere mai accelerată a datoriei guvernamentale în raport cu dimensiunea economiei, de la 19% în 2020 la 90% în 2025.

La finele lui octombrie, datoria publică a ajuns la 44% din PIB, după cum a scris recent Hotnews.ro. La depăşirea pragului de 45% ministrul Finanţelor, oricare va fi el, va fi nevoit să prezinte Guvernului un raport asupra motivelor creşterii datoriei. La depăşirea pragului de 50% din PIB, ministrul Finanţelor, conform Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, trebuie să prezinte propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Un asemenea program de reducere a ponderii datoriei publice în produsul intern brut poate cuprinde şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Valoarea totală a datoriei guvernamentale a României este de 456,9 miliarde lei, la final de octombrie, iar cea mai mare parte a datoriei este pe termen mediu şi lung, respectiv 441,8 miliarde lei.

ING mai estimează că economia României va înregistra o creştere medie a PIB de circa 4% în perioada 2021-2025. Pentru 2021 este estimată o contracţie a PIB de 5,5% pe fondul slăbirii sectorului de consum în lunile octombrie-decembrie, iar pentru 2021 este prognozat un avans al PIB de 4,1%.

Totodată, fondurile europene vor avea o contribuţie de 31,2% la avansul economiei româneşti în 2021, potrivit estimărilor ING. Revenirea PIB la niveluri de la finele lui 2019 este aşteptată să se întâmple la mijlocul lui 2022.

Tătaru mai arată că intervenţiile valutare ale BNR pentru menţinerea stabilităţii cursului valutar au fost însemnate în 2020, "posibil cele mai mari din istorie judecând după evoluţia rezervelor internaţionale ale BNR".

"Acestea au rămas cvasi-stabile pe parcursul lui 2020 în ciuda faptului că România a emis peste 12 miliarde de euro prin eurobonduri, de departe un maxim istoric. Aceste emisiuni ar fi trebuit să fie cel puţin parţial reflectate în rezervele forex ale băncii centrale", notează economistul, adăugând că o linie repo cu BCE şi menţiunea nevoii de a-şi menţine rezervele la niveluri optime sunt reprezentative pentru preocuparea BNR în materie de dinamica rezervelor.

Rata dobânzii de politică stabilită de BNR este estimată să fie păstrată la 1,5%, în timp ce cursul euro/leu este estimat să urce în 2021 cu o inflaţie de 2,6% anul viitor. Dobânzile la 3 luni vor rămâne peste 2%, iar PIB-ul va creşte per total cu 4,1% în 2021, una din cele mai mari creşteri economice din regiunea Europei Centrale şi de Est, potrivit scenariului macroeconomic central al ING pentru România.

"Pentru 2021, în timp ce ne menţinem perspectiva pentru o rată cheie neschimbată, recunoaştem de asemenea că posibilitatea unor tăieri suplimentare de dobândă există, în special având în vedere aşteptările privind inflaţia. Prin urmare, o rată cheie de 1,00% (de la 1,50% în prezent - n.r.) la finalul lui 2021 nu este imposibilă în perspectiva noastră", mai arată Tătaru, adăugând totodată că BNR ar putea şi să se abţină atât de la a mai relaxa politica monetară prin tăierea dobânzii şi achiziţii de titluri de stat (QE) cât şi de la a întări politica monetară. Pentru 2022, ING estimează în scenariul său central o majorare a dobânzii de politică monetară la 2,00%.