ÎNGRIJORĂRI PRIVIND SPRIJINUL ACORDAT ECONOMIEI AMERICANE DE ADMINISTRAŢIA BIDEN Subvenţionarea industriei, noua temă de dezbatere la nivel european

La nivelul Comisiei Europene se discută în această perioadă despre necesitatea pregătirii unui pachet substanţial de subvenţii prin care să fie sprijinită financiare industria din Uniunea Europeană, domeniu care riscă să fie sufocat de produsele industriei americane, mai ales prin prisma faptului că antreprenorii de peste oceanul Atlantic vor benefica şi de subvenţii totale de 369 miliarde dolari anunţate de preşedintele Joe Biden, care le-a solicitat concetăţenilor să cumpere produse Made in USA.

Necesitatea acordării unor noi subvenţii, post-pandemice, industriei europene, reiese şi din rezultatele sondajului efectuat de think-tank-ul European Round Table - sondaj publicat ieri - în care se arată că încrederea managerilor marilor corporaţii şi marilor companii din Uniunea Europeană a scăzut considerabil, cu 13%, în ceea ce priveşte economia de pe bătrânul continent în al doilea semestru al anului 2022. Astfel, dacă la finalul primului semestru se înregistra o încredere de 37% în economia europeană, marii antreprenori din Europa mai au doar 24% încredere în aceasta. Situaţia este dramatică, dacă ţinem cont de faptul că, imediat după primul an al pandemiei Covid 19, la finalul semestrului I din 2021, încrederea se situa la un nivel de 77%, pentru ca la finalul anului trecut să o găsim la 63%. Mai mult, tendinţa pentru următoarele şase luni este în continuare una de scădere a încrederii, afirmă cei de la European Round Table, care arată că aproape 9 din 10 respondenţi (87%) se aşteaptă ca perspectivele economice să se înrăutăţească în următoarele şase luni. Antreprenorii sunt, de asemenea, pesimişti în ceea ce priveşte perspectivele pe termen scurt pentru afacerile derulate: 71% dintre directorii executivi chestionaţi de European Round Table aşteaptă la înrăutăţirea condiţiilor de afaceri în sectorul industrial.

"Nu sunt surprins de rezultatele acestui ultim sondaj. Am văzut deja impactul crizei energetice asupra industriilor europene şi efectul de undă pe întreg lanţul valoric. Acesta este motivul pentru care European Round Table a emis o Alertă de Competitivitate Industrială încă de luna trecută, alertă ce necesită realizarea mai multor acţiuni. Suntem expuşi unui risc real au unui val de dezindustrializare, deoarece costurile ridicate ale energiei subminează competitivitatea globală a fabricilor europene. Rezultatele acestui ultim sondaj indică faptul că aceasta este o tendinţă care probabil va continua. Cu toate acestea, angajamentul membrilor European Round Table faţă de viitorul verde al Europei este neclintit, iar investiţia noastră în tranziţia ecologică urmează să continue şi chiar să crească. Să fim realişti - perioada următoare va fi foarte provocatoare pentru afaceri şi societate. Regiunile concurente se adaptează rapid la contextul actual, iar un exemplu în acest sens este Actul de reducere a inflaţiei din SUA. La nivel naţional şi UE, toate eforturile trebuie să se concentreze pe imaginea tranziţiei ecologice a Europei prin prisma competitivităţii noastre pe scena mondială", a declarat Martin Brudermuller, preşedintele Comitetului pentru Competitivitate şi Inovare al European Round Table şi preşedintele Consiliului Directorilor Executivi al BASF după publicarea sondajului efectuat în luna octombrie.

Principala problemă cu care se confruntă marile companii europene o reprezintă costurile la energie. Mai mult, 22% dintre managerii chestionaţi în sondajul citat nu cred că preţurile energiei vor reveni, până la finalul anului 2024, la nivelurile din 2019, în timp ce 22% consideră că acest lucru se va realiza abia în anul 2026. 38% dintre liderii afacerilor europene cred că preţurile energiei nu vor reveni niciodată la tarifele din 2019. De aceea, având în vedere costurile ridicate ale energiei în Europa, 32% dintre manageri susţin că vor înceta sau îşi vor reduce temporar operaţiunile în Europa, iar 15% vor face acest lucru pe termen nelimitat. După cum se poate observa Costurile constant ridicate ale energiei pun o presiune imensă asupra întreprinderilor şi au un impact asupra competitivităţii lor globale. Într-un astfel de cadru, o dezindustrializare a Europei devine o posibilitate foarte reală. Mai mult de o treime dintre managerii chestionaţi (34%) plănuiesc să întrerupă temporar sau să-şi reducă investiţiile în afacerile existente. 15% intenţionează să facă acest lucru permanent.

Cu toate acestea, deşi pesimismul domină mediul de afaceri european, marii antreprenori consideră că trebuie continuate investiţiile în tranziţia ecologică. 91% dintre respondenţii sondajului întocmit de European Round Table intenţionează fie să-şi sporească investiţiile în energia verde sau să nu facă modificări la planurile actuale de investiţii în Europa. De fapt, o pondere considerabilă a respondenţilor (59%) plănuieşte să-şi crească permanent investiţiile în tehnologii de energie verde.

Situaţia actuală a atras atenţia şi lui Thierry Breton, comisarul european pentru Piaţa Internă, care a avertizat că noul pachet de subvenţii anunţat de Joe Biden pentru industria americană reprezintă o "provocare existenţială" pentru economia europeană. De aceea, Comisia Europeană lucrează acum la o schemă de urgenţă pentru a canaliza bani în industriile cheie de înaltă tehnologie, pentru a contracara subvenţiile americane cu un fond propriu al UE, au declarat, pentru Politico.eu, doi înalţi oficiali ai instituţiei de la Bruxelles.

Acest fond ar fi un "Fond de suveranitate european", care a fost deja menţionat în discursul despre Starea Uniunii, în luna septembrie, de către preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, şi va ajuta întreprinderile europene să investească şi să îndeplinească standarde ambiţioase ecologice. Cei doi oficiali au mai spus pentru sursa citată că UE trebuie să acţioneze extrem de rapid, deoarece companiile iau deja decizii cu privire la unde să-şi construiască viitoarele fabrici pentru orice, de la baterii şi maşini electrice la turbine eoliene şi microcipuri.

Astfel, la reuniunea miniştrilor de comerţ din UE, ce va avea loc mâine, la Bruxelles, Comisia speră să obţină un răspuns din partea Germaniei cu privire la o politică economică comună privind subvenţionarea întreprinderilor. De altfel, marţi, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, şi omologul său francez Bruno Le Maire au emis o declaraţie comună pentru a solicita o "politică industrială a UE care să permită companiilor noastre să prospere în competiţia globală, în special prin conducerea tehnologică", adăugând că "dorim să ne coordonăm îndeaproape o abordare europeană a provocărilor precum Actul de reducere a inflaţiei din Statele Unite".

Pe lângă reuniunea miniştrilor comerţului de vineri, ideea va fi discutată şi informal între reprezentanţii autorităţilor de concurenţă, ce va avea loc săptămâna viitoare, urmând ca tema să fie abordată şi de liderii europeni, pe marginea summitului pentru Balcanii de Vest, ce va avea loc în 6 decembrie şi la Consiliul European de la mijlocul lunii decembrie.

• Claudiu Năsui: "Industria din România este în stadiu de moarte lentă"

Antreprenorii din ţara noastră urmează şi ei trendul european şi au încredere scăzută în economia naţională, conform unui sondaj realizt de Confidex şi publicat în urmă cu două zile. Potrivit studiului Confidex, aproximativ 9 din 10 manageri se aşteaptă ca economia ţării noastre să se confrunte cu inflaţie accentuată în viitor, iar 84% cred într-o prelungire a crizei din domeniul energiei. Mai mult, creşterea ratei omajului ar fi de anticipat în perioada următoare, în timp ce 82% dintre manageri se aşteaptă la o nouă recesiune economică.

Referitor la toate aceste aspecte, deputatul Claudiu Năsui (USR), fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, în primele opt luni ale anului 2021, în guvernul PNL-USR-UDMR condus de prim-ministrul Florin Cîţu, a declarat pentru ziarul BURSA:

"Problema principală a Europei este că Banca Centrală Europeană are de ales între a salva moneda euro sau a salva economiile europene. Au dus dobânda la euro mult prea jos, au inundat pieţele cu lichidităţi, cu euro ieftini, mult prea mult timp. Pandemia a fost un şoc pentru că au închis producţia, dar mai mulţi bani pentru bunuri şi servicii mai puţine înseamnă inflaţie scăpată de sub control şi ăsta este motivul pentru care ne confruntăm cu inflaţia de astăzi în Zona Euro. România nu are cea mai mare inflaţie, deşi se situează în top zece european, pentru că europenii au făcut exact greşeala pe care am făcut-o şi noi. Acum diferenţa este că ei, dacă vor să oprească inflaţia şi să salveze euro, trebuie să crească dobânda, deci să scadă lichiditatea din piaţă şi să ia bani. Or asta înseamnă o enormă problemă economică pentru două ţări mari din Uniunea Europeană, Franţa şi Italia. Italia are o datorie de 150% din PIB şi Franţa are o datorie extrem de mare. Deci ei practic au de ales acum între aceste două scenarii, din cauza acestor bani ieftini pe care i-au tot pompat în piaţă. De aceea şi încrederea managerilor marilor companii, a investitorilor şi a lumii este la nişte cote minime şi probabil că vor mai scădea în viitor pentru că încă nu am atins limita căderii economice".

Fostul ministru al Economiei susţine că Uniunii Europene îi lipseşte o coeziune privind strategia economică.

"În acest moment, la nivel european este un fel de scapă cine poate la nivel european. Germania a anunţat deja că va subvenţiona industria proprie cu 200 miliarde euro, în contextul în care Joe Biden a anunţat sprijin financiar masiv pentru industria americană. Franţa şi Italia nu au cum să dea genul acesta de subvenţii, din simplul motiv că nu se mai pot îndatora la fel de mult. Germania a avut un excedent bugetar anterior pandemiei şi când era pe creştere în ultimii doi ani, care poate să susţină această îndatorare pentru banii care vor fi pompaţi în propria economie. Un prim pas la nivel european ar fi să avem o politică economică coerentă", a precizat Claudiu Năsui, care a arătat că problemele de acum sunt cauzate de situaţia din domeniul energiei.

"Nu avem suficientă producţie de energie electrică. Europa s-a autosabotat prin Green Deal, care, retrospectiv, vedem că nu a funcţionat, pentru că am ajuns să fim şi mai dependenţi de ruşi şi acum am ajuns la o situaţie în care, probabil, vom asista la întreruperi de curent prin Europa. Lucrul acesta este şi mai grav pentru România, pentru că noi suntem importatori de curent, deci depindem de producţia unor state din Uniunea Europeană. Orice soluţie, fie că se numeşte make up first sau Union first, ori altceva, care nu adresează problema producţiei de energie este de fapt un eşec absolut. Singura soluţie este de a rezolva problema energiei cât de repede se poate", ne-a spus fostul ministru al Economiei.

Referitor la faptul că marii antreprenori doresc continuarea Green Deal, domnul Năsui a arătat că asta înseamnă că managerii respectiv, în realitate, îşi doresc în continuare subvenţii de la stat şi de la bugetul Uniunii Europene.

"E normal. Orice antreprenor aţi întreba dacă îşi doreşte subvenţii de la stat vă va răspunde afirmativ. Întrebarea este dacă aşa facem o economie mai performantă sau nu, pentru că în final nu putem fi toţi subvenţionaţi. Cineva trebuie să plătească aceste subvenţii şi vom asista la un net subvenţionat şi la un net taxat", a declarat Claudiu Năsui.

Domnia sa a menţionat că în acest moment industria europeană este sufocată de industria americană, aceasta fiind o realitate cu care se confruntă economia UE şi nu doar o temere.

În ceea ce priveşte industria din ţara noastră, Claudiu Năsui ne-a spus:

"Noi avem două probleme. Avem problema de la nivel european, care ne afectează, şi mai avem problema internă. Singurele noastre şanse erau să încurajăm producţia în ţara noastră, să încurajăm munca, să încurajăm exploatarea grafitului. Aveam o funcţiune, aveam o serie întreagă de oportunităţi, pe care, din păcate, le-am ratat. Industria din România este în stadiu de moarte lentă în care pur şi simplu ne gonim forţa proprie de muncă printr-o taxare aberantă a muncii. Avem deja milioane de români care au plecat peste hotare şi sunt perspective ca acest exod să continuie. Sunt zero perspective de creştere; dimpotrivă, statul revine la o economie pe baze ceauşiste, de naţionalizare şi totul să se întâmple prin decizii luate de politicieni. Mergem în direcţia total opusă celei în care ar trebui să mergem".

• Cristian Pârvan: "Industria românească este o industrie low-tech"

Preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), Cistian Pârvan, consideră că nu se va ajunge la o coeziune economică la nivel european pentru salvarea companiilor industriale.

"Nevoie este de coeziune, dar nu se va ajunge la aceasta, deoarece fiecare ţară îşi apără interesele, fie că vorbim de Ungaria, de Germania, de Franţa sau de Italia. Vorbim despre solidaritate europeană, dar de fapt facem ce ştie fiecare. Văzând că la nivel european nu există o decizie comună - aşa cum nu a existat nici cu privire la plafonarea preţului la gaze -, că există discuţii fără rezultat, fiecare ţară va face ce ştie. Din datele adunate se pare că fiecare se salvează pe cont propriu", ne-a spus Cristian Pârvan.

Referitor la situaţia industriei din ţara noastră, preşedintele PIAROM a arătat: "Odată cu fixarea noului preţ pe MW, de 1,3 lei, va continua ceea ce face de un an, adică să îşi realizeze capacităţi proprii de producere a energiei pentru a face faţă cât mai mult consumului propriu. Vorbim despre instalarea de panouri fotovoltaice, domeniu în care Guvernul a arătat că nu este capabil să dea drumul la anumite programe care să satisfacă apetitul de investiţii existent în acest moment din partea întreprinderilor. Ca urmare, întreprinderile energointensive, dacă vor reuşi la preţul de 1,3 lei MW să menţină costurile actuale şi producţia, îşi vor continua activitatea. Dacă nu vo reuşi, vor opri temporar sau definitiv producţia industrială. Guvernul nu va acorda subvenţii pentru dezvoltarea producţiei industriale, deoarece va invoca faptul că ţara noastră nu deţine bugetul Germaniei pentru a face acest lucru. Este răspunsul standard pe care îl primim în fiecare an la solicitările noastre în acest sens. Dacă nu faci ceva ca să ajuţi industria, atunci nici industria nu te va ajuta, iar acest lucru se vede deja în bugetul de stat, unde, în ultimii trei ani, contribuţia industriei autohtone la PIB scade constant. Industria românească este din ce în ce mai puţin competitivă. Industria românească nu este muribundă, dar din păcate este o industrie low-tech, adică una în care nu avem valoare adăugată - şi asta este important, deoarece dacă ai o valoare adăugată importantă care îţi dă o marjă de profit importantă, mai poţi să deduci profitul. Dacă ai firme de cablaj auto, de realizare a scaunelor, volanelor şi alte lucruri de valoare adăugată redusă şi care necesită o mare forţă de muncă, nu ai de unde să deduci profitabilitatea şi nici să creşti productivitatea. Nu poţi să faci de zece ori mai multe cabluri pe minut decât făceai până acum".

Cristian Pârvan a menţionat, în acest context, şi dublul limbaj existent la nivel european, ţinând cont că acum liderii UE se tem de invadarea pieţei europene de produse americane, în timp ce atunci când companiile din Europa au invadat piaţa din România nu au vorbit despre niciun fel de coeziune.

"La nivel european, nouă ni se recomanda, de exemplu spargerea industriei energetice în cărbune, hidro şi atomo, iar Franţa şi Germania nu au făcut acest lucru. Ele au spus că au găsit a treia cale. La fel, când în urmă cu mai mulţi ani, PIAROM propunea să se facă achiziţii comune de gaze pentru Uniunea Europeană, Germania se opunea categoric acestor achiziţii comune, pe care acum şi le doreşte", a concluzionat Cristian Pârvan.