INSTABILITATE POLITICĂ Creşte riscul de neplată la credite

Instabilitatea politică, văzută drept cel mai mare rău pentru economia noastră, la unison, de către bancheri, analişti şi oameni de afaceri, s-a prelungit peste week-end, Biroul Electoral Central demarând, vineri, renumărarea voturilor nule, conform deciziei Curţii Constituţionale.

Pe lângă întârzierea reluării programului de finanţare externă, "cel mai mare rău" se resimte la nivelul populaţiei şi al afacerilor autohtone, puternic îndatorate, în special în moneda europeană; Analiştii se aşteptă la slăbirea leului pe final de an.

Estimările analiştilor ING prezintă cursul de schimb la 4,35 lei/euro peste o lună, în timp ce, în apropierea sfârşitului primului trimestru din 2010, leul ar putea ajunge la 4,45 unităţi/euro.

"Probabilitatea unui leu mai depreciat în primul trimestru din 2010 apare din riscurile politice, dar şi pentru că banca centrală nu este pregătită să apere leul cu riscul de a vedea din nou că ratele dobânzilor de pe piaţa interbancară depăşeşc 100%", se arată în raportul citat.

Potrivit Rozaliei Pal, senior economist al Unicredit Tiriac Bank, analizele băncii arată un curs valutar de 4,3 lei/euro pentru finalul acestui an şi 4,4 lei/euro pentru primul trimestru din 2010.

Creditele în valută ale populaţiei şi agenţilor economici cumulau 122,54 miliarde lei, la finalul lunii octombrie, 60% din total, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

Dintre acestea, firmele contractaseră împrumuturi de 58,41 miliarde lei.

În prezent, aproximativ 7 milioane de persoane sunt înregistrate la Biroul de Credit (n.r. - debitori pentru valori ale creditelor sub 20.000 de lei), atât cu informaţii pozitive (fără probleme), cât şi cu informaţii negative, potrivit unei declaraţii, din octombrie, a directorului general al BC, Şerban Epure. Centrala Riscurilor Bancare (n.r. - expunerea faţă de un singur debitor, egală sau mai mare de 20.000 lei) înregistra 996.225 debitori persoane fizice şi juridice, tot la finalul lunii octombrie.

În toţi aceştia loveşte "cel mai mare rău": instabilitatea politică, răul care sporeşte relele mai mici - blocarea creditării sau şomajul.

Costul creditului creşte dincolo de limitele calculate la contractare. Atât persoanele fizice, cât şi companiile, riscă să nu-şi mai poată rambursa creditele. Un risc care, cu certitudine, nu le face deloc plăcere bancherilor.

• Costurile statului cresc

Prelungirea instabilităţii nu ajută nici statului, care are de finanţat deficitul bugetar, în lipsa banilor din împrumuturile internaţionale, întârziaţi tot pe fondul situtaţiei politice din ţara noastră. Salvarea Ministerului de Finanţe a rămas piaţa internă, după ce incertitudinea politică a tăiat accesul la finanţări externe la costuri avantajoase, statul amânând emisiunea de eurobonduri de 500-1000 de milioane de euro programată pentru această toamnă.

Kenneth Orchard, analist al agenţiei de rating Moody"s Investors Service, este de părere că dobânzile la care se finanţează statul ar putea creşte temporar, în lipsa unui Guvern care să continue implementarea acordurilor internaţionale.

Tranşa a treia din împrumutul internaţional de la FMI (un miliard şi jumătate de euro), precum şi cea de la Comisia Europeană (un miliard de euro) au fost amânate, după declanşarea crizei politice, prin demiterea guvernului.