Instabilitatea politicilor publice plasează România în coada clasamentului privind competitivitatea

Rezultatele Raportului Global al Competitivităţii prezentate de Grupul de Economie Aplicată (GEA) , plasează România, în continuare, pe penultima poziţie, înaintea Bulgariei, în topul ţărilor Uniunii Europene.

Ţara noastră a înregistrat o creştere uşoară faţă de anul 2007, obţinând un punctaj de 4,1 puncte, pe o scală de la 1 (cel mai slab) la 7 (cel mai puternic ), cu 0,1 puncte mai mult decat anul trecut.

La nivel global, cele mai competitive economii din lume sunt SUA, Elveţia şi Danemarca.

România ocupă, în indicele global al competitivităţii, locul 68 din 131 de ţări, comparativ cu anul trecut, când se situa pe locul 74. România devansează anul acesta Bulgaria, care se află pe locul 76.

Principalii factori care au condus către această poziţionare a ţării noastre au fost:instabilitatea politicilor publice (13,2 la sută), nivelul fiscalităţii (12,8 la sută), gradul de complexitate a reglementărilor fiscale (11,2 la sută), birocraţia administraţiei publice (10,8 la sută) şi infrastructura inadecvată (9,7 la sută)..

În ceea ce priveşte infrastructura, Romînia se află pe locul 105, în scădere cu 5 poziţii, situându-se pe ultimul loc în rândul ţărilor din UE.

România este pe locul 124 la transparenţa politicilor publice, pe 113 la favoritism în luarea deciziilor Guvernului, pe 111 la risipa banului public - ceea ce confirmă că modul în care sunt luate politicile publice reprezintă cel mai mare dezavantaj competitiv al României în prezent.

Progrese pentru România s-au înregistrat la indicatorii tehnologici, în special în ce priveşte numărul utilizatorilor de internet (locul 23, în creştere cu 28 de locuri) şi de telefonie mobilă (locul 50). Unele progrese s-au mai înregistrat la cheltuielile private pentru cercetare (locul 74, în creştere cu 15 locuri) şi la intensitatea competiţiei locale (locul 82, în creştere cu 4 locuri).

România a înregistrat regrese semnificative la indicatorii pieţei muncii, în special în ceea ce priveşte flexibilitatea politicii salariale (locul 81, în scădere cu 44 de locuri), costurile de concediere (locul 14, în scădere cu nouă locuri) şi legătura dintre salarii şi productivitate (locul 72, în scădere cu 13 locuri).

Indicele global al competitivităţii este un indicator compozit, format din 12 sub-indicatori. O parte dintre aceştia sunt obţinuti prin sondaj efectuat în rândul managerilor, iar o parte rezultă prin prelucrarea unor date statistice.