English
Datoria planetară calculată de Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF) se ridică la 217 trilioane de dolari, conform datelor pe care le-a comunicat acesta, citate de zerohedge.com. Site-ul de ştiri notează că, spre finele lui 2016, datoria globală ajungea la circa 325% din PIB-ul mondial.
Potrivit datelor menţionate, datoria ţărilor emergente a crescut substanţial, în condiţiile în care emisiunile de bonduri guvernamentale şi creditele sindicalizate au sporit de aproape trei ori în 2016, comparativ cu nivelul din 2015. IIF precizează că, dintr-un total de emisiuni de datorii de 855 de miliarde de dolari anul trecut, China a avut cea mai mare parte, respectiv de 710 miliarde de dolari.
Cifrele comunicate de IIF stârnesc unele suspiciuni întrucât datoria planetară nu poate fi calculată cu acurateţe, însuşi FMI afirmând că nu poate furniza astfel de date din cauza diferenţelor între metodologiile de calcul ale diverselor state, precum şi pentru că există state care nu comunică datele, rămânând pete albe pe harta datoriilor.
Conform documentării ziarului BURSA, în anul 2011, pe internet, era afişată o cifră tulburătoare a datoriei planetare, ridicându-se la 1,16 cvadrilioane de dolari.
Dar sursa nu era de încredere.
La acel moment, PIB-ul planetei era de 51,1 trilioane de dolari (cifră certă comunicată de FMI).
Ulterior, în anul 2014, ziarul BURSA a găsit alte două variante pentru datoria planetară, una parvenind de la Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), care se ridica la 140 trilioane de dolari, şi o alta care a fost calculată de BURSA pe baza unei evaluări a ING Bank, ridicându-se la 257 trilioane de dolari.
Continuăm să păstrăm nesiguranţa cu privire la această cifră.
Ceea ce, însă, ar trebui remarcat este că această cifră care ne-a preocupat cu ani în urmă, datoria planetară, a intrat şi în preocupările IIF; cifra este utilă pentru a o compara cu PIB-ul planetar, astfel încât să sugereze dacă planeta este solvabilă financiar.
Încă de la prima vedere, când constatăm că datoria planetară ar atinge o proporţie de 325% din PIB-ul mondial, rămânem cu impresia că planeta Pământ este insolvabilă.
Totuşi, nici datoria ca cifră în sine, nici raportul ei cu valoarea cifrică a produsului intern brut nu pot fi baza pentru o concluzie certă. În schimb, dacă comparăm curba evoluţiei datoriilor planetare şi curba evoluţiei PIB-ului planetei, constatăm că cele două sunt divergente şi că datoriile planetare se înalţă abrupt.
Abia acum putem fi siguri că planeta este ori insolvabilă, ori se îndreaptă către faliment.
IIF avertizează în privinţa creşterii costurilor de împrumut în urma alegerilor prezidenţiale din SUA, desfăşurate în 8 noiembrie, şi a altor presiuni, inclusiv a unui mediu cu creştere modestă şi profitabilitate corporatistă slabă, cu un dolar american puternic, cu randamente ale obligaţiunilor suverane în creştere, cu costuri de hedging mai mari şi cu deteriorarea solvabilităţii companiilor - factori care au reprezentat provocări pentru debitori.
În plus, potrivit IIF, acestor vulnerabilităţi li se adaugă reorientarea guvernelor spre politici tot mai protecţioniste, care ar putea să pună presiuni pe fluxurile financiare globale.
"Mai mult, riscurile ar putea spori în condiţiile în care City of London are o importanţă majoră în emisiunile de datorii şi pe piaţa derivatelor, în special pentru firmele din Europa şi cele de pe pieţele emergente, iar calendarul şi natura procesului de Brexit (ieşirea Marii Britanii din UE) sunt pline de incertitudini", notează IIF, făcând referire la creşterea costurilor împrumuturilor şi a celor de hedging.
Raportul IIF subliniază că datoria guvernamentală generală a reprezentat aproape 50% din datoria mondială acumulată în 2016.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Ion ion în data de 06.01.2017, 02:15)
Extraterestri inconstienti, astia de ne-au imprumutat atat.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 03:15)
Nici zerohedge, nici Bursa, nu inteleg ca doar piburile tarilor se aduna, datoriile nu, ele se anuleaza reciproc, economy 101
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 03:30)
Asta inseamna ca datoriile nu se mai platesc, nu-i asa?
Inteligentule!
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 04:18)
Lasa-l!
Baiatul este contabil.
Contabilii nu stiu decat sa adune si sa scada, dar nu stiu si la ce serveste asta.
El vede doua coloane de cifre si rezultatul zero.
Deci?
Nici o problema, planeta nu are datorii, asa ca Grecia simuleaza falimentul, dar de fapt, este bine mersi.
Asa iese din facultate, asta-i nivelul si te mai ia si de sus, "baaa!, datoriile se anuleaza, baaa!"
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 10:00)
Datoriile chiar se anulează când PIB-ul este aproape zero.
Frumos e să constați creșterea datoriei cu sute de procente, iar PIB-ul urnit cu doar câteva procente. Așa încep falimentele răsunătoare și depresiunile economice.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.01.2017, 12:18)
Și dacă are chiar 100% dreptate iar tu ești un necitit? Poate fără nicio facultate.
Heavily Indebted Poor Country (HIPC) Initiative
"By the end of June 2001, agreements were in place—with relief flowing—to 23 countries, 19 of them in Africa, for debt service relief amounting to some $34 billion. And we are committed to helping the remaining HIPCs do what is necessary to access debt relief under the Initiative.
The agreements in place for the 23 countries mentioned above, with other sources of debt relief, reduce their total debt by two-thirds, bringing their indebtedness to levels below the average for all developing countries. Cash debt service savings in these countries are also substantial—about US$1.1 billion annually in the next three years. Debt service payments as a percentage of exports, GDP and government revenues will fall dramatically.
After HIPC relief, these countries will spend about 2 percent of GDP on debt service-well below the level in other developing countries"
Dacă se va întreba cineva de ce nu se face în mod global, sau de ce HIPC nu a anulat toată datoria ci doar 2/3, răspunsul îl dă tot FMI-ul, în același material.
"Since total debt cancellation would require concerted action by all creditors, many of which continue to provide assistance, total cancellation would seriously jeopardize the overall flow of financial support for the poorest countries."
Poftim? Reducerea totală a datoriei țărilor sărace din Africa ar afecta (a se citi elimina) "suportul" financiar al țărilor bogate care furnizează ASSISTANCE? Da. Despre asta este vorba. Datoria este folosită ca un instrument levier pentru controlul geopolitic. Unii ar spune neocolonial și nu ar fi deloc departe de adevăr.
Și da, suma PIB-ului global este o sumă de elemente pozitive (produse concrete create în mod real) iar a însuma datoria globală înseamnă a însuma numere care au plus și minus. Ionel are datorie către Gigel de 3 lei, Gigel catre Popel de 4 lei iar Popel către Ionel de 2 lei. Datoria globală nu este 3+4+2 lei. Cine poate răspunde cât este cu adevărat dacă cei trei ar sta la masă și ar decide să anuleze obligatii?
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 06.01.2017, 12:41)
Simplifici ecuatia.
Compensarea multilaterala era posibila in economia comunista centralizata, in interiorul teritoriului unui stat, atit timp cit aveai de a face cu capital de aceeasi natura (de stat), sub autoritate politica unica si la decizia ei.
Situatia datoriilor lumii este complet diferita: sint implicate capitaluri de diversitate a naturii (de stat, private, colective), datorii cu scadente diferite, contractate cu intentii diverse (economice, politice) si fara sa poata fi guvernate de vreo autoritate centrala.
Ceea ce avem de evaluat este situatia concreta, nu pe cea contabila, intrucit, din punct de vedere contabil, planeta nu are nici o datorie, dar asta nu are nici un fel de relevanta in raport cu coplesitoarea criza de supraindatorare mondiala.
Indiferent de citatele in engleza.
2.6. P.S. (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de MAKE în data de 06.01.2017, 12:58)
Apropo: in perioada postrevolutionara, am facut, din cite imi amintesc, doua sau trei operatiuni de compensare multilaterala, pina in 1996, anul marii privatizari.
Ai mai auzit de asa ceva, dupa privatizare?
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.01.2017, 13:45)
"avem de evaluat situația concretă"
exact asta susțin, nu o putem evalua pentru că nu o cunoaștem. Suma simplistă este la fel de irelevantă precum suma fulgilor de nea pe care îi văd acum pe fereastră.
În suma aceasta de 300 și ceva de trilioane sunt incluse chiar chestiuni care țin de intermediere financiară cu maturitate diferită. O bancă este datoare creditorilor ei pe termen scurt, dobândă mică, iar banii sunt împrumutați altora pe termen lung, cu dobândă mare. Rezultatul este că aceeași sută de lei este numărată de cel puțin două ori în totalul celor 300 de trilioane.
Aveți o minte foarte ageră și cu logică foarte precisă. Cum puteți (sau poate mintea dv) să opereze cu date factual imprecise? A mea nu poate. Mă uit pe fereastră și nu pot împărți trilioane de fulgi de zăpadă la PIB-ul meu sau al Bucureștiului.
Metrica datorie / PIB a fost o simplificare empirică găsită de economiști pentru a monitoriza sănătatea financiară a unei țări (una). Nu se poate aplica pe un grup de țări. Și, în fapt, este o simplificare a adevăratului criteriu: serviciul datoriei / PIB care ține cu adevărat cont de ceea ce spuneți - scadențe, dobânzi, avantaje colaterale creditului, etc.
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de MAKE în data de 06.01.2017, 13:56)
Oricit de imprecise ar fi calculele, cind ele parcurg una si aceeasi metodologie, de la an la an, rezultatele (asa lipsite de certitudine) resusesc sa ilustreze verosimil tendintele.
Iar tendintele ilustreaza progresul catre absurdul sistemului bazat pe credit cu dobinda, sugerind puternic inevitabila lui disolutie in nonsens.
Mi se pare mai util sa fac astfel de evaluari, decit sa cheltuiesc energie si pricepere pentru o contabilitate a carei precizie va fi complet nerelevanta, la momentul rezultatelor.
2.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de MAKE în data de 06.01.2017, 14:19)
Iti raspund la nedumerirea cu privire la felul in care accept sa operez cu date factual imprecise.
In eventualitatea ca n-ai cunoaste aporia lui Zenon despre Ahile si broasca testoasa, o expun rezumativ: Ahile si broasaca testoasa se intrec in alergare, pornind de pe linii de start diferite, broastei asigurindu-i-se un avans; pentru ca Ahile sa intreaca broasca, trebuie sa parcurga, mai intii, jumatatea din distanta dintre liniile de start, timp in care broasca parcurge csi ea o distanta; in noul stadiu, situatia initiala, in principiu, este identica, doar distanta dintre aliniamente s-a mai micsorat; repetind mereu si mereu operatiunea, distanta se tot micsoreaza, dar Ahile nu ajunge niciodata pe aliniamentul broastei.
Matematicienii contemporani au sutinut ca au rezolvat aporia prin calculul limitelor, dar afirmatia ilustreaza ca nu au priceput termenii problemei: un construct intelectual al imposibilitatii identificarii.
In paradoxul megaric al chelului se gasesc aspecte comune: termenul vag de "chelie" conduce la lipsa de discernamint in a stabili in ce moment, smulgind fir cu fir parul cuiva, acela cheleste.
Este, totodata, un antrenament intelectual pentru astfel de situatii, unde problema nu sta in metodologia de gindire, ci in evaluarea situatiei practice (Zenon m-ar fi palmuit pentru asta, - a si facut-o unui discipol - dar, problema noastra este o complementara celei pe care ne-a lasat-o).
2.10. La multi ani ! (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 15:20)
Cred ca e prima interventie pe anul acesta.
De acord cu neocolonial.
2.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.10)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.01.2017, 16:21)
La mulți ani!
Am mai avut o discuție cu un adept al lui Soroș pe tema efectului Putin asupra alegerilor americane.
2.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 16:28)
Asa e cristi c, ii explici luni de zile ca sistemul este neofeudalist dupa care apare la inceput de an si-ti vorbeste singur despre neocolonialism.
2.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.12)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.01.2017, 17:09)
Hei, să știi că nu ești departe de adevăr. Neofeudalismul este pentru indivizi (sau în relațiile dintre stat și indivizi) ceea ce este neocolonialismul între statele puternice și cele slabe. Diferă doar actorii dar nu sunt sisteme care se exclud.
2.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.13)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 17:28)
Neocolonialismul avea sens în tezele lui Nicu Ceaușescu. Acum nu mai poate fi vorba despre simpla subjugare a unor state. Populații întregi sunt prinse în capcana creditării și rostogolirii datoriilor.
Nici nu mai este vorba despre colonii ale unor state puternice. Statele puternice sunt conduse de oligarhii financiare, aceleași oligarhii ștergând pe jos cu statele slabe.
Actorii sunt aceiași, sclavii sub contract și oligarhia financiară.
2.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de zaza în data de 06.01.2017, 18:19)
Da.....Make are dreptate...
2.16. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.15)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 21:58)
Da, Cristi are dreptate.
3. Daca e asa asta inseamna razboi
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 06:39)
Razboiul sterge datorii intre tari, imperii; asa spune istoria.
3.1. Razboiu' nu e o solutzie (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de sebastian în data de 06.01.2017, 08:45)
E necesara o buna "lege de muraturi" , in stilul lui Solon...
3.2. "Solon" ? (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 09:14)
Fmi cu cine semneaza e razboi valutar, tara populatia saraceste ex Romania inainte si dupa 89.
Sadam H. a iesit din cuvantul Sua, nu a livrat petrol ieftin catre Sua care are motoare f mari fata de Europa Asia, au gasit un motiv si au intervenit in forta.
Nu gasesc explicatie pentru ce se intampla in Siria.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 10:02)
Creditorii principali sunt băncile, ele tipăresc bani din aer. Războaiele tot n-ar șterge, statele urmând să se împrumute de la bănci pentru înarmare, așa cum face și România care alocă 2% din PIB pentru armată, având deficit peste 3% :D
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 10:10)
Elvetia atunci face bine ca e neutra. Noi de ce nu suntem neutri? Deficitul ar coborâ la 1%:D
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 10:25)
Grecia a încercat să se înarmeze ducând datoria la 300% din PIB. Deficitul ar coborâ doar în situația în care ești agramat.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 07:21)
ce faceti ,mai institutiilor financiare , nu cititi semnalele transmise de ' bursa '?si inca de acum 5 ani ?
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 10:03)
Doar cei de la Lehman Brothers sunt interesați de astfel de subiecte, ceilalți sunt optimiști. :D
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 06.01.2017, 10:29)
Bascalie nepotrivita.
Prioritatea in tipul asta de abordare teoretica globala imi apartine mie, MAKE, indiferent ca a avut sau nu a avut ecou in institutiile financiare.
Am promovat tipul acesta de judecata in ziarul BURSA, in Conferintele BURSA si in cartea publicata in 2015 intitulata "Solutia crizei", prezenta in engleza pe site (ai posibilitatea unei verificari directe a spuselor mele).
Faptul ca un ziar financiar din Romania a abordat fenomenul intr-un mod chibzuit, cum in strainatate nu a facut-o nimeni, nu este dovada a vreunei superioritati intelectuale, ci semn al intereselor multiple care obtureaza judecata limpede.
Prin urmare, bascalia ta este ea insasi ridicola.
4.3. Bilant (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de Nickname în data de 06.01.2017, 11:33)
Make, am observat asta in cartea ta si voiam sa iti transmit.
Contabil vorbind, PIB-ul este un element de venituri/cheltuieli, in vreme ce datoria este unul de active/pasive.
Ce comparam noi aici?
Datoria reprezinta increderea creditorilor in asset-urile unui stat si in politicile guvernului respectiv (sau in capacitatea unei economii sau a unei societati, de a progresa si de a-si plati datoriile).
O societate/stat aparent supraindatorata poate sa reprezinte o investitie totusi sigura, pentru ca are si asset uri pe masura si o societate evoluata capabila sa aleaga guverne performante, in vreme ce una mai putin indatorata poate avea bonduri mai riscante (si asta arata realitatea cotatiilor cds-urilor) datorita unui guvern imbecil, datorita apropierii de rusia sau altui motiv care induce riscuri.
Asa ca sa nu ne mai speriem degeaba, lasa ''oamenii'' sa se imprumute cata vreme exista debitori care cred in ei. Cand cineva nu mai poate plati datoria, exista falimentul. Creditul se neutralizeaza cu ceea ce debitorii credeau ca reprezinta active....planeta merge asa de cand lumea si Dumnezeu. Desigur, este imoral cand datoria unuia o platesc mai multi, altii decat cei care au beneficiat de credit.
Ramane de dezbatut problema iertarii, cea pe care o diseci in prima pagina, si ea este de discutat. Dar cred ca si aici falimentul personal este o solutie optima, suficienta si morala.
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 06.01.2017, 12:22)
Prietene, imi amintesc observatia ta, nu am uitat-o, dar, la vremea respectiva, ti-am explicat ca relationarea datoriilor cu PIB-ul nu urmareste decit sa ne ofere o sugestie asupra situatiei mondiale.
Peste asta, tendintele celor doi indicatori sint divergente - datoria planetara se inalta abrupt, fata de cresterea PIB-ului global, care are o curba plata, indicind cu precizie ca modelul de crestere economica bazata pe credit (cu dobinda) isi traieste agonia.
Pe de alta parte, daca urmaresti serialul "Tilcul dobinzii", la care faci referire la final, atunci, in mod hotarit, nu mai poti afirma ca "planeta merge asa de cand lumea si Dumnezeu".
Nu, merge asa de doar citeva sute de ani, iar acum se dovedeste ca acest experiment scurt din viata omenirii, a esuat.
4.5. PIB - datorie (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de Nickname în data de 06.01.2017, 15:04)
Nu cred ca avem o contradictie aici, sau cel putin asa imi amintesc eu....
Eu incerc sa evidentiez ca falimentul, default-ul, face parte din logica finantelor, ca ar trebui sa fie masura financiara a iertarii datoriilor, pe care o sustii.
El reprezinta o masura suficienta si corecta, in acelasi timp.
Ceea ce te nelinisteste, observatia corecta a faptului ca in ultima perioada curba datoriilor este nefiresc de accelerata fata de curba normala a cresterii PIB (si care atrage dupa sine ideea ca activele planetare nu pot creste asa de frenetic si la fel, nici productivitatea), se datoreaza in cea mai mare masura refuzului statelor (sau cel putin al statelor mari, mai putin Islanda, de exemplu) de a lasa sa functioneze aceasta masura a falimetului, o masura biblica daca vrei, a unei etape normale din viata unei companii, la fel cum moartea face parte din viata.
Sa ne gandim ipotetic ca s-ar descoperi medicamentul nemuririi. Lumea s-ar confrunta exact cu aceeasi problema, datoriile ar creste enorm, fara o sustenabilitate pe masura a dezvoltarii...
Rezumand, as vrea sa intaresc ca planeta functioneaza la fel, dar ceea ce pe buna dreptate ati observat se datoreaza faptului ca s-a intervenit asupra principiilor, asupra falimentului, a 'mortii' si rezultatul este cel vizibil. Cum moartea inca nu suntem pregatitit sa o invingem, ci doar sa prelungim agonia cu medicamente, eu zic sa asteptam linistiti sa treaca experimentul QE si ''Fiat Money'', iar ireversibilul tot se va produce.
Toate celelalte forme de politica monetara (care, by the way, nu prea mai functioneaza), sunt masuri prin care statele se eschiveaza de la faliment si incearca sa se calce unul pe altul pe grumaz.
Problema morala pe care ar trebui sa o dezbatem este ce se intampla dupa faliment: 1. admitem principiul iertarii datoriei si intelegem ca si debitorul si creditorul au gresit in aprecieri (gen Darea-n plata) sau vanam debitorul tot restul vietii dupa faliment, pentru recuperarea datoriei, pe principiul sfinteniei contractului, cu obisnuiau bancile din Ro in lipsa Legii falimentului sau cum face Elliot cu Argentina??...
Eu catre aceasta zona as incerca sa duc dezbaterea.
Falimentul stinge litigiul si datoriile si consideram culpa comuna a debitorului - care oricum a pierdut tot - dar si a creditorului sau falimentul inseamna doar pedepsirea partiala a debitorului si transformarea lui in sclavul creditorului, pana la recuperarea integrala a creantei??
4.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 16:46)
"falimentul inseamna doar pedepsirea partiala a debitorului si transformarea lui in sclavul creditorului, pana la recuperarea integrala a creantei??"
Asta e diferenta dintre capitalism si neofeudalism.
4.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.5)
(mesaj trimis de MAKE în data de 06.01.2017, 17:15)
Falimentul despre care vorbim este falimentul lumii asa cum o stim.
Este sfirsitul sistemului in care traim, organizati de vreo 400 de ani.
Prin urmare nu avem sa alegem in a urmari datornicii sau a-i ierta, pentru ca este vorba despre all together now.
Principala noastra preocupare, acum, ar trebui sa fie regindirea sistemului - aceasta este insasi solutia crizei.
In cartea cu acelasi nume - "Solutia crizei" - am schitat o imagine a sistemului dezirabil, dar am facut-o doar cu titlu de exemplu, ca sa impulsionez Revelatia.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 12:25)
Banuiesc ca nu intamplator ati pus o poza cu banconta americana, ilustrandu-l pe Andrew Jackson, cel de-al 7-lea presedinte al SUA. Pe vremea lui, oamenii inca mai aveau coloana vertebrala si nu-si vindeau tara bancherilor internationali, doar pt a se imbogatii si ei. Astfel ca, Jackson a fost singurul presedinte din istoria SUA care a castigat alegerile bazandu-si campania electorala pe desfiintarea bancii nationale private. Si asta a facut, a eliberat SUA de sub dominatia bancherilor internationali, care doreau implementarea bancilor nationale private in orice tara din lumea asta. Jackson a fost singurul presedinte din istoria SUA care a achitat integral datoria nationala catre banca nationala, atat de mare fiind realizarea sa, incat chiar si pe crucea mormantului sau scrie "I killed the bank". Cand Obama a fost ales presedinte, SUA avea o datorie de aprox 10.6 trilioane de dolari. Acum, la sfarsit de mandat, Obama a lasat datoria SUA la aprox 19.9 trilioane de dolari. Interesant este ca, pe masura ce trece timpul, SUA vor trebui sa se imprumute din ce in ce mai mult, pt a putea achita dobanzile din ce in ce mai mari. Este limpede ca acesta e doar un joc periculos si ca, in realitate nici un stat nu-si mai poate achita datoriile fara infometarea populatiei, asa cum a facut Ceausescu. Si chiar asa, nivelul datoriei achitat de Ceausescu era infim, in comparatie cu sumele vehiculate in articol. Intrebarea este: daca datoria globala este cea care este, cine sunt creditorii? Si una mai interesanta: daca toate tarile lumii au pib, deci au productie, au asset-uri si cu toate astea nu au bani si se imprumuta in continuare, de unde au banii necesari cei care le finanteaza??? Evident ca acesti bani nu exista, sumt creati din nimic si nu au acoperire in aur. Si atunci, cat de reala este datoria globala?
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de MAKE în data de 06.01.2017, 13:40)
Relaxarea cantitativa americana si europeana nu este nimic altceva decit emisiune de datorie.
Desigur, este absurd sa crezi ca solutia crizei de supraindatorare consta in supra-supraindatorare, dar exista contabili care cred ca acesta ar fi un joc cu suma nula, fara consecinte.
Baieti din lumea intreaga, renuntati la contabili si luati-va directori financiari, deoarece criza a trecut de la viteza, la acceleratie.
5.2. WooooW (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 15:11)
Banca cand e in buza falimentului e salvata de catre stat.
Pana nu demult democratia era idealul spre care tindeam. Statul daca e prost administrator de ce nationalizeaza banca? Criza ne arata ca Comunismul e mai bun ca Democratia? China e mai bogata decat Sua?
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 15:13)
"de la viteza ..." nonsens.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 21:56)
Realitatea este ca totul functioneaza pe datorie.
Treceti un pic peste acest lucru (sunt doar cifre)si duceti discutia la alt nivel.
Cine sunt acele personaje care traseaza aceste directii? De ce o lume intreaga trebuie sa traiasca in acest sistem creat de cateva persoane?
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de MAKE în data de 06.01.2017, 22:26)
Creatorii nu sint in viata, iar sistemul este edificat prin optiunile omenirii in citeva rascruci succesive.
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 22:37)
Deacord insa cand spui" omenire" spui defapt "cativa oameni". Noi, restul nu existam? Fara noi astia multi ,nu ar exista nicio datorie, nu ar avea cine sa o plateasca...cu siguranta nu creatorul ne imprumuta cu bani.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 22:07)
Ce conteaza ca il cheama Rotschild sau Gheorghe?, cand se nasc au aceleasi drepturi ( nu ma refer la drepturile conferite de actualul sistem), .....directia inspre care se indreapta in prezent omenirea nu poate duce decat la un singur lucru Autodistrugere....momentul in care banii fam Rotschild sau ai lui Gheorghe nu vor mai conta.
Cum putem numi actiunea omului de a ucide din placere? Evolutie sau involutie?