Înstrăinarea participaţiilor statului - blocată în jocurile politice dintre Guvern, Parlament şi CCR

Patrimoniul deţinut de companiile de stat a iscat dispute aprinse în ultimul an între Guvern şi Parlament, pe fondul dorinţei Executivului de a lista la bursă o parte din acţiunile deţinute şi de a vinde o parte dintre activele unor societăţi publice aflate în insolvenţă sau în apropierea falimentului, vânzare ce ar fi permis stingerea unor datorii către furnizori şi terţi. Actele normative emise de Guvern au fost modificate Parlament, care a stabilit că timp de doi ani Executivul nu poate înstrăina nimic din companiile publice din ţară, chiar dacă aceastea se confruntă cu mari probleme financiare.

Cea mai recentă dispută a fost iniţiată în urmă cu două zile, când Guvernul a atacat la Curtea Constituţională a României (CCR) legea prin care Parlamentul a respins ordonanţa de urgenţă prin care Executivul stabilea că activele societăţilor de stat pot fi vândute pentru acoperirea unor datorii către furnizori şi terţi. Pentru motivarea adoptării ordonanţei de urgenţă, premierul a oferit drept exemplu situaţia financiară gravă cu care se confruntă CFR Marfă şi Complexul Energetic Hunedoara.

În urma contestării de către Guvern a actului normativ adoptat de Parlament, senatorul social-democrat Daniel Zamfir a declarat, ieri, că legea protejării avuţiei naţionale a fost din atacată de PNL la CCR "ca să câştige timp să poată prădui ce mai e de prăduit".

"Manevra are drept scop menţinerea în vigoare a Ordonanţei care le permite să vândă CEC-ul, Hidroelectrica, Portul Constanţa şi tot ce mai are de preţ ţara asta. Noi am respins această Ordonanţă în Parlament, iar ei o atacă la CCR ca să câştige timp să poată prădui ce mai e de prăduit. O manevră josnică, de neiertat", a afirmat, ieri, Daniel Zamfir.

Prin OUG, Executivul modificase prevederile Legii 173/2020, act normativ ce prevede că se suspendă, pentru o perioadă de 2 ani, orice operaţiuni privind înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la societăţile la care statul are calitatea de acţionar, începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi. În sesizarea depusă la CCR, Executivul precizează că actul normativ trebuia adoptat cu majoritatea absolută (2/3) a voturilor în fiecare Cameră a Parlamentului, conform articolului 76 alineat 1 din Constituţie.

Din informaţiile existente pe pagina electronică a Camerei Deputaţilor rezultă că la Senat actul normativ de respingere a ordonanţei de urgenţă a fost adoptat ca lege organică, respectiv cu majoritatea absolută (2/3), în timp ce la Camera Deputaţilor a fost adoptat ca lege ordinară, cu majoritate simplă (50%+1).

"În consecinţă, în ceea ce priveşte majoritatea de adoptare, Camera Deputaţilor a încălcat prevederile constituţionale ale art.115 alin.(5) teza finală şi art.76 alin.(1) din Constituţie. Or, legea este actul de voinţă al Parlamentului în ansamblul celor două camere, neputând fi adoptată parţial ca lege organică de către o cameră şi parţial ca lege ordinară de către cealaltă cameră. Ambele camere trebuiau să adopte legea cu majoritatea necesară pentru legile organice, respectiv majoritatea absolută", se arată în sesizarea depusă de Guvern la CCR.

Curtea Constituţională va judeca, în 9 decembrie, sesizarea depusă de Guvern cu privire la această lege.