INTERVIU CU DOMNUL CRISTIAN SIMA, PRESEDINTELE WBS ROMANIA Din bulă-n bulă

• (Interviu cu domnul Cristian Sima, preşedintele WBS România)

Reporter: Puteţi numi momentul în care lumea întreagă a conştientizat că ne confruntăm cu o criză de proporţii la nivel mondial?

Cristian Sima: Eu cred că nici acum toată lumea nu a conştientizat această criză. Unii o vor conştientiza mult mai târziu.

Primul semnal al crizei în Statele Unite a izbucnit în 2007, în mai, moment în care "Countrywide Financial", o companie americană care garanta împrumuturi ipotecare de tip subprime, a declarat că este nevoită să închidă două fonduri de investiţii din cauza asset-urilor de tip subprime.

Creşterea numărului de credite subprime neperformante a dus "Countrywide Financial" în pragul falimentului şi a fost cumpărată de Bank of America.

Criza s-a declanşat, practic, printr-o prăbuşire a bursei în august 2007, moment în care au apărut "writedown"-urile (n.r. reevaluările în scădere ale creditelor subprime) de la Merryl Lynch, Bear Stearns, mai ales, şi UBS şi riscurile ca MBIA (garanta obligaţiuni emise de fondurile subprime) şi Ambac Financial (care asigura riscul fondurilor subprime) să fie afectate puternic de criză.

La sfârşitul lui august 2007 şi începutul lui septembrie, Ben Bernanke, preşedintele FED, a început să taie drastic dobânzile, creând senzaţia în piaţă că, printr-o diminuare a dobânzilor de la 5,5%, cu jumătate de punct aproape la fiecare şedinţă, FED va reuşi să atenueze efectele crizei şi economia să aibă o aterizare lentă.

Ceea ce a determinat, surprinzător, ca maximele istorice ale burselor americane să se înregistreze la sfârşitul lui octombrie 2007, moment în care criza subprime era declanşată de şase luni în America, iar cetăţenii începeau deja să îşi piardă casele.

Reporter: Are vreo legătură criza izbucnită în 2007 cu balonul Internet din 2000?

Cristian Sima: Nu. Balonul de săpun al "dotcom"-urilor a fost creat prin nebunia tuturor investitorilor de a cumpăra.

Numai că lăcomia de la produsele subprime a atras în ea sistemul bancar, care, de fapt, este fundaţia oricărei economii. Dacă fără "dotcom"-uri ne puteam întoarce la nivelul anilor "92, fără sistemul bancar ne întoarcem la nivelul anilor 1900, când JP Morgan, Rockefeller sau Carnegie puneau bazele sistemului bancar.

Reporter: Aţi spus că în octombrie au fost maximele. Să înţelegem că bursele nu au anticipat evoluţia economiei?

Cristian Sima: Ele au anticipat-o în luna august 2007, printr-o cădere drastică, au crescut puţin în septembrie, în octombrie au urcat şi mai sus, datorită tăierilor de dobânzi şi injectării unei lichidităţi enorme.

Dacă Ben Bernanke, în momentul când a venit la conducerea FED, continua politica fostului preşedinte al Federal Reserve Alan Greenspan, de mărire a dobânzilor, cu câte 0,25%, ar fi ajuns cu dobânzile la 7% în timpul crizei şi şi-ar fi permis tăierea drastică de dobânzi.

Pe de altă parte, cred că dacă se producea falimentul "Countrywide Financial", "Ambac" şi "Washington Mutual" în acel moment, nu am fi ajuns la căderea în lanţ a tuturor băncilor de investiţii.

Faptul că FED a luat bani de la contribuabili şi i-a dat băncilor să înghită firmele aflate în pragul falimentului a făcut ca selecţia naturală să dispară.

Nici astăzi, la doi ani de la criză, nu avem o selecţie naturală.

Problema acestei crize a fost că, dacă se trăgea linie în 2007 şi dacă s-ar trage linie şi astăzi, nimeni nu poate să spună precis cât a pierdut.

Caracatiţa aceasta a produselor subprime a fost foarte mare, pe baza unui produs se inventau alte produse derivate şi derivatele derivatelor, astfel încât toate băncile care făceau "writedown"-urile şi anunţau pierderi de 20-30 de miliarde de dolari, n-au ştiut niciun moment că mai au încă 20 de miliarde şi încă 20 de miliarde pierderi. Şi nici astăzi nu ştiu.

UBS şi Citibank nu ştiu dacă nu mai au câteva zeci de miliarde din produse subprime care vor veni la alte scadenţe. Pentru că toţi banii sunt fictivi, atât câştigurile, cât şi pierderile au fost fictive. În loc să avem selecţia naturală, s-au acoperit aceste pierderi cu bani reali de la buget sau bani tipăriţi care vor aduce în viitor inflaţie.

Acele produse subprime - triple A, fonduri, bonduri - în general nu valorau nimic. Pe aceeaşi casă de 100.000 de dolari, au existat şi 20 de ipoteci de 70.000 de dolari; problema este că nu la toate casele sunt 20 de ipoteci - la unele sunt 2, la altele sunt 5 şi la altele sunt 20, ceea ce este greu de cuantificat.

O greşeală îngrozitoare a fost că, în momentul în care s-a declanşat criza, toate băncile de investiţii au unit creditele de consum, creditele ipotecare normale, deci creditele performante, şi le-au băgat în ceea ce se numeşte "salamul toxic".

Au făcut un salam în care au băgat carne bună, credite bune şi un pic de credite sub­prime. Ce s-a întâmplat în salamul acesta? Logic, carnea alterată a distrus şi carnea bună, astfel încât tot salamul a devenit alterat. Astăzi, este imposibil să mai separi carnea bună de carnea alterată.

Reporter: Alan Greenspan a fost considerat vinovat pentru criza asta...

Cristian Sima: Greenspan a fost considerat vinovat pentru că a ţinut foarte mult dobânzile jos, după criza "dotcom"-urilor în 2000. Dar Greenspan, după ce a ţinut dobânzile jos, le-a mărit cu paşi mărunţi, cu 0,25%, lună de lună, crescând dobânda de la 1% la 5%. Bernanke nu a mărit-o decât în prima şedinţă când a ajuns la conducerea FED, decizie luată deja de Greenspan. N-a continuat politica asta.

Alan Greenspan a ţinut dobânda la 1% timp de doi ani. Cred că Ben Bernanke va ţine dobânda la 0,25% mai mult de doi ani. Şi atunci se va crea o nouă bulă.

De fapt putem observa că toţi banii aruncaţi în piaţă şi banii din programul TARP (n.r. program de preluare a activelor toxice), care trebuiau să relanseze economia şi să ajute creditul, s-au dus în Bursă. Din martie până acum, Bursa de la New York a crescut cu 50%.

La Bursa românească, BET-FI a crescut 300%.

Oare nu repetăm greşelile?

Napoleon spunea: "N-am uitat nimic, dar nici nu am învăţat nimic".

Se pare că nici noi nu uităm nimic şi nici nu învăţăm nimic. Din nou, este o euforie generală că această criză s-a terminat, deşi nici bilanţurile băncilor nu sunt curăţate, nici "asset"-urile toxice nu au dispărut. În plus, nu ştim un lucru esenţial: banii tipăriţi, lichiditatea injectată şi toate programele de stimul s-au dus către bănci, iar băncile au cumpărat acţiuni şi şi-au ameliorat preţul mediu. Şi au făcut super-profit pe trimestrul al doilea. Este greu de crezut că mai pot creşte încă 50%, pentru că am ajunge mai sus de 2007. Ceea ce este imposibil.

Atunci nu cumva se creează a doua bulă? De fapt, este o chestie logică, care s-a întâmplat şi la "dotcom"-uri: dacă am o bulă care se dezumflă, singura şansă să mă salvez este ca tot aerul pe care îl pierd să creeze o altă bulă. În 2000, s-a dezumflat bula de dotcom-uri şi banii s-au dus în subprime. Acum se dezumflă subprime-ul şi nu ştim în ce bulă se vor duce banii. Dar bula se creează.

Reporter: Cum puteam să oprim crearea acestor bule?

Cristian Sima: Selecţia naturală. Nu trebuiau ajutaţi toţi, în mod egal.

Prin procesul de selecţie naturală, lăsăm pe unul să moară şi pe celălalt să supravieţuiască şi celui care a dovedit că este mai rezistent, îi mai dăm o banană. Dacă îi dăm jumătate de banană celui care moare, el va muri oricum, iar cel care va supravieţui oricum, cu jumătate de banană, nu se va simţi mai bun.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră referitoare la influenţa globalizării asupra propagării crizei la nivel mondial?

Cristian Sima: Globalizarea a adus bunăstare şi în ţări care nu-şi meritau această bunăstare. De exemplu, în China, gobalizarea a adus bunăstare fără acoperire, China nu a inventat nimic, ci a folosit doar tehnologie străină.

O ţară nu va avea creştere economică de lungă durată decât dacă va inventa ceva. Un popor care nu inventează nimic, în momentul în care nu mai are acces la tehnologie sau când lucrurile se mută în altă ţară, moare.

Chinezii nu inventează nimic, ci doar copiază orice.

Ţările care au avut dezvoltare de lungă durată au inventat ceva. De exemplu, Coreea, Japonia, Germania. Economiile est- europene nu au inventat încă nimic şi nu vor putea avea creşteri.

Reporter: China a cumpărat aproape toată industria auto...

Cristian Sima: A cumpărat tehnologia. Institutele de cercetări cu invenţiile lor aparţin vesticilor.

Vor fi chinezii capabili să dezvolte mai departe? Hummer-ul a evoluat, ca şi Volvo, de altfel.

Cred că dacă au cumpărat tehnologia, cu forţă de muncă ieftină vor produce maşinile Volvo. Dar aceste maşini trebuie să evolueze în timp, iar China şi India nu sunt capabile să inventeze ceva, ci doar să copieze. India produce şi astăzi FIAT 1100, maşina italiană a anilor "60.

În 2019, Hummer şi Volvo vor deveni "obsolete", dacă rămân la tehnologia de azi.

Reporter: Există vreo legătură între creşterea preţului petrolului şi începutul crizei? A fost cineva care a speculat preţul petrolului înainte de criză?

Cristian Sima: Toată lumea a speculat. Goldman Sachs îl vedea la 200 de dolari pe baril şi, de când a anunţat acest lucru, preţul a mai crescut cu 10-20 de dolari, după care s-a dus în cap.

Dacă vreţi să vedeţi un indice care arată într-adevăr cum se mişcă economia, uitaţi-vă la celebrul "Baltic Index". Acest indice creşte sau scade în funcţie de cum se transportă mărfurile în lume, în special petrolul.

Dacă se transportă marfă (pentru că ea poate să fie produsă, dar poate rămâne pe stoc), acest indice creşte şi atunci şi economia creşte.

Anul trecut, acest indice căzuse în iulie cu 80%, ceea ce a tras după el prăbuşirea tuturor mai târziu; iar în martie anul acesta indicele a crescut spectaculos, ceea ce a dus la o anumită revigorare.

Acum acest indice scade.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la activitatea agenţiilor de rating la nivel internaţional?

Cristian Sima: Toată lumea ţine cont de agenţiile de rating pentru că nu există alte entităţi care să conteze din acest punct de vedere.

Care e deosebirea dintre o agenţie de rating şi Dumnezeu? Dumnezeu nu se crede agenţie de rating.

Reporter: Calpers, cel mai mare fond public de pensii din Statele Unite, a dat în judecată Moody"s, Standard&Poor"s şi Fitch pentru că au acordat ratinguri "perfecte" unor instrumente financiare garantate prin ipoteci, care au înregistrat ulterior mari pierderi.

Cristian Sima: Şi Standard&Poors ce să facă? Să dea în judecată pe toţi cei care au cumpărat acţiuni la Rompetrol Rafinare când Rompetrol Rafinare avea rating-ul aproape zero?

Trebuie să înţelegem un lucru: agenţiile de rating sunt plătite de toată lumea şi atunci normal că există nişte interese.

La agenţiile de rating trebuie să ştii următorul lucru: când ţi se spune "buy" să înţelegi "hold", când ţi se spune "hold" trebuie să înţelegi "sell". Când o agenţie sau un analist dă "sell" trebuie să înţelegi faliment. Pentru că ele întotdeauna le dau altfel: un pic mai bine.

Reporter: Poate fi învinuit George Bush pentru criza actuală?

Cristian Sima: De ce să-l învinuieşti? Că a venit criza economică? Că el a administrat prost? Nicăieri în lumea asta, pentru incompetenţă, nu te bagă nimeni la puşcărie. Pentru că, dacă spui că preşedintele Americii este incompetent, înseamnă că toţi cei care l-au ales şi l-au reales sunt vinovaţi. Acelaşi lucru e valabil şi la noi.

Acum, americanii l-au ales pe Barack Obama pentru că nu aveau altă şansă. Nici măcar nu s-ar fi ales un preşedinte de culoare dacă nu era criza asta.

Reporter: Ce părere aveţi despre planul Obama de ieşire din criză?

Cristian Sima: Planul Obama, nu ştiu dacă e bun sau rău, dar face ceva spre deosebire de alte ţări. Americanii riscă ceva, încearcă ceva.

Reporter: Credeţi că Europa ar fi suportat mai bine criza dacă nu ar fi fost moneda euro?

Cristian Sima: Germania şi Franţa, da. Italia, Spania, Slovenia şi Slovacia, nu.

Opinia mea este că acum asistăm la sfârşitul civilizaţiei occidentale, exact cum s-a întâmplat cu civilizaţia greco-romană.

Civilizaţia greco-romană s-a dezvoltat foarte mult, însă, la un moment dat, a apărut o putere mult mai mare de la marginile civilizaţiei, respectiv puterea romană, care, în momenul în care a reuşit să domine tot şi să se dezvolte, s-a prăbuşit la rândul său.

Ce s-a întâmplat cu civilizaţia occidentală? Ea s-a creat în Europa în Evul Mediu şi s-a caracterizat printr-o continuă luptă de supremaţie, de la Spania, trecând la Franţa sau Germania.

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, America, intrată ultima în luptă, a câştigat. A dominat tot, domină tot, dar nu poate să controleze.

Consider că civilizaţia occidentală se va destrăma mult mai repede decât civilizaţia romană pentru că timpul de azi e comprimat faţă de acum 2000 de ani. Iar în urma acestei destrămări se va crea haos.

Din haosul ăsta trebuie să apară o altă civilizaţie. Încă nu ştim care.

Reporter: Cum a ajuns criza mondială în ţara noastră?

Cristian Sima: Criza în România a ajuns exportată, ca şi bunăstarea de care am beneficiat până anul trecut.

Bunăstarea nu a ajuns în România pentru că poporul român s-a apucat să inventeze, să muncească, să creeze, să producă, să facă agricultură.

În 1938, poporul român avea produsul intern brut de două ori şi jumătate cât toată Italia. Astăzi, poporul român are produsul intern brut cât regiunea Veneţia şi împrejurimi.

Dar în "38 nu importam tehnologie, trimiteam "minţile" româneşti în străinătate, care însă se întorceau. Ar fi bine să aducem în ţară toată inteligenţa plecată în "90 - "95. Sunt plecaţi în America, în Europa, numeni nu mai vrea acasă după 20 de ani. Chiar dacă foarte mulţi din cei care au rămas în România s-au apucat de business-uri şi o duc mai bine decât cei care predau acum la Harvard sau la Stanford, cei din urmă sunt mai liniştiţi. Chiar şi în perioada asta de criză îngrozitoare din America sunt mult mai liniştiţi decât noi.

Reporter: Care au fost cele mai grele momente ale dumneavoastră ca investitor?

Cristian Sima: Cele mai grele momente au fost din octombrie 2008 şi până acum o lună când toţi clienţii care au câştigat anul trecut pe poziţii "short" s-au retras de frică că această criză va devaloriza banii şi că băncile vor da faliment.

Părerea mea a fost că, dacă într-un an în care bursele se vor prăbuşi iar clienţii mei vor avea performanţe deosebite, ei nu numai că nu se vor retrage, poate vor mai şi aduce bani.

Surprinzător, toţi cei care au jucat de capul lor şi au pierdut 90%, sunt şi în ziua de azi pe piaţă să recupereze, iar toţi cei care au câştigat şi-au închis conturile şi WBS a plătit peste 21 milioane de euro clienţilor, din octombrie 2008 până acum.

Volumul tranzacţiilor pe care le făceam la New York a scăzut de la 1,4 miliarde de dolari anul trecut, la sub 120 milioane de dolari pe primele şase luni, anul acesta. Şi nu a fost lipsă de încredere, ci panica creată de această criză, panică ce a dus la retrageri masive.

Reporter: Care este profilul investitorului, în momentul de faţă?

Cristian Sima: Sunt investitori care au pierdut, în 2008, 90% şi care nu au refăcut nici măcar 10% din pierderea aceea. Este logic pentru că ei au păstrat aceleaşi acţiuni. Românul nu înţelege un lucru - dacă ai pierdut pe o acţiune, poate aceea nu e bună, las-o şi du-te la alta. Nu trebuie să recuperezi banii pierduţi pe aceeaşi acţiune.

Reporter: Românii sunt optimişti sau naivi?

Cristian Sima: Sunt destul de naivi. Nu învaţă nici din propriile greşeli. Străinii au cultura investiţiei mai mare, au mai trecut prin pierderi.

Reporter: De ce nu are succes Bursa de la Bucureşti şi piaţa fondurilor?

Cristian Sima: Nu este transparentă. Oamenii care o conduc fac mici afaceri care, din când în când, mai apar prin presă, dar nu se întâmplă nimic.

Bursa, nefiind transparentă, nu există volume. Regulatorul CNVM (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare) nu este echidistant, este plătit din banii brokerilor pentru a supraveghea brokerii. CNVM e plătită din comisioanele de la BVB (Bursa de Valori Bucureşti) şi de la BMFMS (Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu), nu este plătită de la buget. Acum vrea bani de la buget pentru că i-a cheltuit pe toţi ceilalţi.

Reporter: Când estimaţi ieşirea din criză şi cum va arăta lumea după? Să ne aşteptăm la schimbări în topul celor mai mari puteri ale lumii?

Cristian Sima: America nu va dispărea dintr-o dată şi nu va apărea altă putere, pentru că nu există o altă putere militară, economică mai mare decât America.

Atâta timp cât baza culturală s-a degradat foarte mult, nu există concurent al Americii. Pe de altă parte, însă, America nu-şi poate continua hegemonia cu scrâşnetul armelor. Dispariţia hegemoniei americane va crea un vid de putere.

Reporter: Cum este împărţită lumea acum?

Cristian Sima: Americanii şi restul lumii. Hegemonia este clară. Traian Băsescu spune că ieşim din criză numai dacă ceilalţi ies din criză, europenii spun că nu ieşim din criză decât dacă americanii ies din criză, deci toţi ne uităm la "tătuca", care acum nu mai este Stalin, este "tătuca" Obama, care ori ne scoate, ori nu ne scoate din criză.

Reporter: Este sfârşitul capitalismului?

Cristian Sima: Dacă criza mai ţine 2-3 ani, normal ne reîntoarcem la Keynes şi la etatizare.

Reporter: Şi nu era mai bine dacă rămâneam la Keynes?

Cristian Sima: Nu am fi avut progres.

Reporter: Am observat că ţările arabe sunt foarte active în a achiziţiona pe timp de criză. Ce părere aveţi?

Cristian Sima: Ţările arabe achiziţionează titluri de stat americane. Să nu uităm un lucru, toată datoria de stat americană este în mâna ţărilor arabe, a Chinei, Indiei, Japoniei. Dacă mâine ei vor să vândă aceste titluri de stat, vor realiza o pierdere imensă pentru că nu va avea cine să le cumpere, preţul la titluri de stat va scădea, dobânda pe dolar va creşte până la stele şi, astfel, refugiul va fi, din nou, în dolari. Deci America nu va pierde.

Reporter: Manipulează presa această criză atât la nivel internaţional cât şi la noi?

Cristian Sima: Presa a creat panică şi a amplificat dimensiunile crizei, iar acum presa creează optimism şi influenţează formarea unei noi bule.

În România, nu există ştiri, în afară de accidente, morţi, violuri şi incendii. Noi ştim să facem campanie de presă, pentru că este mult mai uşor să-ţi dai cu presupusul decât să fii ziarist adevărat, care umblă prin ţară, cercetează, anchetează.

Reporter: Cine va ieşi cel mai bine din criză?

Cristian Sima: Din criza din 1929-1933, au câştigat Statele Unite. Statele Unite au investit, au avut cea mai bună infrastructură, au investit, după aceea au fost gata să dezvolte o industrie de armament extraordinară, au câştigat războiul şi uite aşa au ajuns puterea numărul unu a lumii şi sunt şi în ziua de azi, de la al Doilea Război Mondial încoace.

În Europa, cred că Franţa se poziţionează cel mai bine, pentru că are o agricultură enormă, bine făcută, exportă mult. Tuturor ţărilor, inclusiv Chinei, le-au scăzut exporturile. De două luni de zile, Franţa exportă. Dacă Franţa închide toate fabricile Peugeot, Citroen, dar mai dezvoltă 200 de fabrici de făcut roşii sau brânză, acestea se vor vinde în continuare. Franţa are produse alimentare pentru toate categoriile de consumatori şi este cea mai agrară ţară din Europa.

Reporter: Cum s-a comportat economia României de la declanşarea crizei financiare pe plan internaţional până acum?

Cristian Sima: Noi am văzut că a venit incendiul. Incendiul era la geam şi primul lucru pe care l-am făcut a fost să vedem dacă este într-adevăr incendiu şi am deschis fereastra; când am deschis fereastra, a intrat focul în casă; după ce focul a intrat în casă, nu am luat Dunărea să o vărsăm peste casă, ci cu o găletuşă, în fiecare zi, aruncam apă peste foc. Asta facem şi azi.

Astăzi nu mai avem bani la buget, mai aruncăm o găletuşă, acum aruncăm găletuşa, acum 10 zile libere, mai încolo, vedem noi.

Dacă, la 1 ianuarie, guvernanţii luau măsuri adevărate şi spuneau o lună concediu fără plată, 20% daţi afară din administraţia publică, tăiere de impozit la salarii aproape de zero şi mărire de TVA, azi eram mult mai bine. Acum incendiul e aşa de mare încât toate găletuşele astea nu mai fac nimic