INTERVIU CU MARA CRISTEA, DEPUTY CEO OTP BANK ROMÂNIA: "Politicile economice ar putea oferi un stimul serios economiei româneşti"

Reporter: Cum a evoluat activitatea băncii după începerea crizei provocată de noul coronavirus?

Mara Cristea: Neaşteptata criză declanşată în acest an de pandemia Covid-19 s-a resimţit şi în cadrul băncii noastre, însă pot spune cu certitudine că, datorită în parte şi eforturilor susţinute depuse de autorităţile statului, mediul de afaceri, mediul bancar, dar mai ales de către clienţi, nu s-a atins magnitudinea estimată iniţial.

Debutul pandemiei a adus încetinirea semnificativă a activităţii de la sfârşitul lunii martie până la mijlocul lunii mai, după care a urmat o revenire treptată, cu o recuperare evidentă începând din Q3. Chiar şi în acest context, vânzările au avut o evoluţie puternică, înregistrând o creştere cu două cifre a finanţărilor (+14%), precum şi a depozitelor (+19%), comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019.

Deşi în trimestrul al doilea al anului curent activitatea de creditare a fost încetinită sub impactul pandemiei, la sfârşitul primelor nouă luni, volumele de credite au crescut susţinut pe toate liniile de afaceri, cu un plus de 18% pentru segmentul IMM sau de 8% pentru real estate. Această activitate intensă de creditare, având ca vectori portofoliul de credite imobiliare şi creditele acordate prsoanelor juridice, a însumat o cotă de piaţă la credite de 3,74%, la finalul primelor 9 luni ale acestui an.

Reporter: În ce mod a fost afectată aceasta de măsurile luate de autorităţi în contextul pandemiei de Covid 19?

Mara Cristea: La nivel operaţional, încă de la debutul pandemiei, colegii din sediul central şi-au desfăşurat activitatea în majoritate în regim teleworking. Toate acestea au fost posibile datorită agilităţii echipelor de IT, Achiziţii şi HR, care într-un timp foarte scurt au asigurat infrastructura necesară derulării unui număr semnificativ mai mare de tranzacţii online, precum şi a lucrului de la distanţă. Astfel, clienţii persoane fizice ai băncii au atins pragul de 92% tranzacţii digitale în total şi clienţii companii procentul de 96%.

Pandemia a redus şi chiar a suspendat activitatea anumitor sectoare economice, fiind necesar să revizuim estimările cu privire la capacitatea clienţilor de a-şi onora obligaţiile de plată ce derivă din contracţiile de credit. Astfel că, la 30 septembrie 2020, costul riscului a înregistrat valoarea de -69 milioane RON, în creştere cu 53% faţă de septembrie 2019 (-32.6 milioane RON). Totodată, rata creditelor neperformante a înregistat o scădere de -1,4%, la 30 septembrie 2020 (6,9%), comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut (8,3%).

Aceste valori, în evoluţie pozitivă, au fost susţinute de efectele moratoriilor, atât cel privat, cât şi cel public, care au prevăzut amânarea la plată a ratelor până la 31 decembrie 2020.

Reporter: OTP Bank România a înregistrat, în primele nouă luni ale anului în curs, un profit mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cărui fapt i se datorează acest rezultat?

Mara Cristea: În primele nouă luni ale anului, OTP Bank a realizat un profit consolidat după impozitare de 39 milioane lei, mai mic faţă de rezultatul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2019, ca urmare firească a creşterii costurilor de risc în contextul pandemiei Covid-19. Am consolidat creşterea veniturilor în această perioadă, cu 11% de la an la an, şi am avut şi o evoluţie a cheltuielilor operaţionale, +19%, ca urmare a continuării planurilor strategice şi costurilor suplimentare necesare pentru a gestiona corespunzător impactul pandemiei.

Reporter: Cum a evoluat creditarea în primele trei trimestre ale anului?

Mara Cristea: Activitatea de creditare a fost atipică în cele nouă luni ale anului 2020, ca efect al pandemiei Covid-19; după creşterea dinamică din primul trimestru a urmat încetinirea ritmului de creştere economică din aprilie-mai şi apoi revenirea începând cu luna iunie.

La nivel de structură, avem un portofoliu robust de credite performante, cu o creştere dinamică, de 16%, la nivelul primelor 9 luni, fiind susţinut de segmentul SME +30%, credite imobiliare +17% şi credite acordate segmentului Corporate +10%.

În trimestrul trei, creditele imobiliare şi cele acordate segmentului SME au înregistrat rezultate record, reuşind să se depăşească trimestrul al treilea al anului anterior.

Reporter: Cât de mult a însemnat creditarea IMM-urilor prin Programul IMM Invest în totalul creditelor acordate în ultimele luni?

Mara Cristea: OTP Bank are o activitate susţinută în programul IMM Invest şi am obţinut în acest sens două majorări succesive ale plafonului de garantare din partea FNGCIMM, gestionând în prezent un plafon în valoare de aproximativ 1,2 miliarde lei.

De la demararea programului, finanţările acordate la nivelul IMM au crescut constant ca pondere în totalul creditelor, de la 6% în iunie, la 15% în iulie, 22% în august, ajungând la 25% în septembrie.

Creditele Corporate acordate în cadrul aceluiaşi program au crescut de asemenea, ajungând în luna august la 21%.

Rolul acestui program este esenţial în alimentarea segmentului de companii mici şi mijlocii, în special, prin costurile subvenţionate în condiţiile legii (dobândă, comisionul de risc şi de administrare aferent garanţiei FNGCIMM), dar şi prin garanţia emisă de FNGCIMM în procent de 80%/90%.

Reporter: Cum vedeti programul Noua Casă? Ce buget are banca alocat pentru creditarea prin acest program guvernamental?

Mara Cristea: Programul Prima casă a avut o contribuţie semnificativă în a facilita accesul persoanelor fizice la achiziţionarea unei locuinţe de la momentul lansării până în prezent, existând permanent un interes crescut din partea clienţilor pentru acesta. OTP Bank are în oferta de creditare curentă, pe lângă creditul ipotecar standard, şi creditul ipotecar Noua Casă, care în acest an are condiţii mult îmbunătăţite şi o valoare a creditului mult mai permisivă. Ne-am propus să utilizăm întreg plafonul alocat până la finalul acestui an şi suntem aproape de acest obiectiv.

Reporter: Care este evoluţia segmentului depozitelor în acest an?

Mara Cristea: Comportamentul clienţilor a fost foarte prudent în ultimele luni şi nevoia de economisire a fost stimulată la nivel general. Chiar dacă ar putea părea că economisirea nu mai este o prioritate, depozitele persoanelor fizice au consemnat o creştere importantă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (+22%), la fel şi segmentul Corporate (+34%) şi tendinţa s-a păstrat şi în segmentul IMM (+4).

Reporter: Ce investiţii aveţi în plan şi ce buget aţi alocat în acest sens?

În 2019, banca a demarat un amplu proces de creştere organică, numit simbolic Apollo. Beneficiind de susţinerea Grupului OTP, programul de creştere şi-a propus să investească în 2020 peste 10 milioane euro în digitalizare şi eficientizarea proceselor operaţionale. Ceea ce este şi mai important este că aceste proiecte sunt însoţite de investiţii continue în oamenii, care implementează şi utilizează sistemele informatice.

Succesul programului Apollo a stat în simbioza creată de oameni şi de tehnologie, ce a condus la capabilitatea de a se adapta şi de a perservera în detrimentul oricăror obstacole. Asta înseamnă Apollo pentru OTP Bank România. Astfel, putem afirma cu încredere că în situaţia actuală, în ciuda unicităţii şi neprevăzutului, OTP Bank este pregătită să ofere clienţilor cele mai bune produse şi servicii.

În ultimele luni, am finalizat implementarea accelerată a unor soluţii digitale, precum deschiderea de conturi online, redefinirea aplicaţiei de Internet Banking şi introducerea noului nostru coleg, chatbot-ul Octavian. Totodată, într-o perioadă în care la nivelul sistemului bancar din România au fost închise 139 unităţi, noi am deschis prima noastră agenţie care lucrează fără numerar în Bucureşti, iar în viitorul apropiat urmează să mai deschidem o sucursală universală în Timişoara.

Reporter: Care credeţi că va fi evoluţia sectorului bancar în continuare? Cât de afectat este acesta de pandemie?

Mara Cristea: Această criză este unică, redresarea a început deja şi, spre deosebire de crizele anterioare, acum politicile economice ar putea oferi un stimul serios economiei româneşti. Prin urmare, considerăm că riscurile trebuie să fie înclinate în sus, astfel că scăderea ritmului de creştere a creditelor şi a depozitelor ar putea fi mai moderată.

În ceea ce priveşte performanţa portofoliului de credite, cele care se află în moratoriu au un potenţial nedetectat de neperformanţă. Astfel, la sfârşitul perioadei de amânare la plată a ratelor, ne aşteptăm ca o parte din clienţi să nu-şi poată onora obligaţiile de plată. Vestea bună este că pentru aceia banca are pregătite soluţii de restructurare. Vestea mai puţin bună este că aplicarea unor astfel de măsuri are ca şi consecinţe, la nivelul băncii, creşterea ratei creditelor neperformante, precum şi creşterea costurilor de risc.

Putem spune că primele semne ale impactului pandemiei asupra sistemului bancar vor apărea în ultimul trimestru al acestui an, atunci când aproximativ 25% din credite se vor afla la sfârşitul perioadei de moratoriu, urmând ca efectele mai vizibile în ceea ce priveşte performanţa creditelor să-şi facă apariţia în primul trimestru al anului 2021.

Reporter: Mulţumesc!