INTERVIU ÎN EXCLUSIVITATE: PREŞEDINTELE CNVM Carmen Negoiţă: "Rasdaq, o problemă care nu mai poate fi amânată"

• "Trebuie să vorbim despre o strategie a pieţei în ansamblu, definită împreună cu toţi participanţii la piaţă"

• "Este nevoie de o Autoritate de reglementare deschisă, în dialog permanent cu piaţa şi cu mass-media"

Reporter: Doamnă preşedinte, activaţi din 2005 în cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, însă, luna trecută, aţi preluat conducerea. Aţi venit cu un plan pentru mandatul dumneavoastră?

Carmen Negoiţă: Piaţa de capital este într-o evoluţie continuă, pe de o parte, iar, pe de altă parte, ne plasăm într-un context economico-financiar internaţional şi naţional nu foarte favorabil.

Astfel, sper ca dezvoltarea pieţei de capital să nu rămână doar un deziderat. Deşi este un obiectiv greu de atins, în această perioadă, asta nu înseamnă că eu nu mi-l propun şi că nu ni-l propunem în actuala echipă de comisari.

Un obiectiv, în calitatea pe care o am acum şi în decursul mandatului pe care îl deţin, este să putem vorbi de o piaţă de capital mult mai stabilă şi mai consolidată, care să răspundă nevoii de business a investitorilor, desigur, într-un climat de trans-parenţă şi de protecţie pentru investitori.

Orice obiectiv are o strategie în spate, pe termen mediu şi lung, care mărturisesc că nu cred că a existat până acum, deşi am făcut şi eu parte din componenţa Comisiei. Această strategie cred că trebuie să fie fundamentată pe o identificare extrem de corectă a problemelor pieţei în momentul actual şi, pe cale de consecinţă, a soluţiilor pentru rezolvarea acestor probleme.

Consider că această strategie nu trebuie să fie doar a autorităţii de reglementare. Cred cu fermitate că trebuie să vorbim despre o strategie a pieţei în ansamblu. Aceasta este principala mea dorinţă - de a defini strategia împreună cu toţi participanţii la piaţă.

Sunt anumite direcţii pe care le consider esenţiale şi pe care nu le auziţi, în mod cert, acum, de la mine, pentru prima dată. Ele au fost repetate de foarte multe ori, dar, din păcate, rezultatele s-au lăsat aşteptate. Cred că acest lucru a fost cauzat de faptul că nu a existat o coordonare la nivelul factorilor implicaţi şi niciun efort sau un interes comun în atingerea acestor obiective.

Fiecare a lucrat pe o zonă, separat, fără să ne armonizăm la nivel colectiv şi să urmărim aceeaşi ţintă. Cred că acest lucru ar trebui să se schimbe. Sunt speranţe în acest sens, există deja proiecte care au demarat la nivelul Bursei de Valori, sunt proiecte la nivelul Depozitarului Central, care, cred eu, sunt extrem de promiţătoare pentru dezvoltarea pieţei de capital. Îmi doresc foarte mult ca ele să aibă finalitate şi, ca Autoritate, suntem des-chişi să participăm cu tot ceea ce presupune competenţa noastră la punerea în practică a acestor proiecte.

Reporter: Simţiţi o intensificare a acestei colaborări între actorii pieţei de capital, în ultima perioadă?

Carmen Negoiţă: Sinceră să fiu, da. Există o conducere nouă la nivelul autorităţii de reglementare, există o conducere relativ nouă la nivelul Bursei de Valori Bucureşti, la Sibex una foarte nouă, începând de ieri (n.r. marţi), există o conducere relativ nouă la nivelul Depozitarului Central. Toţi aceşti oameni vin cu propriile lor viziuni, cu sprijinul echipei pe care şi-au format-o. Aşa cum vă spuneam, totul stă în a reuşi să ne coordonăm şi să ne canalizăm eforturile în aceeaşi direcţie.

Atragerea de noi emitenţi pe piaţă este şi va rămâne principala direcţie de dezvoltare. În acest sens, trebuie să continuăm colaborarea cu autorităţile statului în vederea listării acelor emitenţi care vor trezi interesul investitorilor.

Pentru ca un investitor să vină pe o piaţă, acea piaţă trebuie să fie atractivă şi depinde de noi cât de atractivi vom reuşi să devenim.

Pentru asta, va trebui să ne uităm către Guvern, va trebui să ne uităm către companiile importante din România care nu sunt încă listate şi pe care va trebui să le convingem de avantajele unei listări.

În acest moment, piaţa de capital realmente ar putea reprezenta o alternativă viabilă de finanţare a companiilor şi, pe cale indirectă, de asigurare a unei creşteri economice. În ţările cu o piaţă de capital matură, în întreaga Europă, peste 25% din finanţarea companiilor - vorbim de procente variabile - se asigură prin piaţa de capital.

Nu aş vrea să menţionez acest procent pentru România... Este adevărat, există şi un anumit context, există şi condiţii specifice, nu tindem la procente foarte mari, dar situaţia actuală ar trebui schimbată.

O altă direcţie de dezvoltare ar fi identificarea altor instrumente financiare, care caracterizează o piaţă de capital matură. Ne dorim mai multe emisiuni de obligaţiuni corporative, municipale, obligaţiuni de stat care să fie tranzacţionate pe piaţă.

Apoi, educarea investitorilor ar fi o altă direcţie. Nu avem suficienţi inves-titori de retail pe piaţa de capital, iar acest lucru ţine de un grad de cultură pe care, în România, persoanele fizice şi juridice îl au sau nu vizavi de ceea ce înseamnă piaţa de capital.

În America, mecanisme bursiere se învaţă în şcoală. La noi, doar facultăţile de specialitate studiază această materie.

O sarcină care revine Autorităţii în mod special este perfectarea cadrului legal, îmbunătăţirea continuă a aces-tuia şi armonizarea cu legislaţia europea-nă. Aş vrea să remarc că, la nivel european, legislaţia se schimbă cu o rapiditate uimitoare. Fac referire acum la domeniul pieţei de capital în care suntem implicaţi prin prezenţa la nivelul ESMA, autoritatea centrală a pieţelor de capital din statele membre. Trebuie să ţinem pasul cu modificarea acestor reglementări. Din păcate, în România, CNVM nu are iniţiativă legislativă, dar am beneficiat de sprijinul Ministerului Finanţelor, ca intermediar pentru implementarea legislaţiei europene.

Rugămintea mea, ca Autoritate de reglementare, ar fi să primim un feedback de la piaţă. Avem nevoie ca piaţa să ne spună, din punct de vedere al reglementărilor, unde are nevoie de modificări şi în ce sens.

Ne lipseşte asta în România.

Reporter: Trebuie să cereţi pieţei acest feedback pentru a-l primi.

Carmen Negoiţă: Eu cred că l-am cerut şi până acum, dar o să ne intensificăm eforturile în acest sens. Aş vrea să se ştie că suntem deschişi la orice fel de propuneri.

De exemplu, este în analiză extinderea conturilor globale, la solicitarea investitorilor, inclusiv pentru piaţa Ras-daq. Vorbim despre o separare a sistemelor de tranzacţionare şi decontare, la solicitarea pieţei. Vorbim de introducerea tranzacţiilor "turn around", un tip de operaţiune care a fost introdus la solicitarea pieţei.

Iată că posibilitatea de dialog şi de a îmbunătăţi există şi o vom face.

Reporter: Spuneţi că Autoritatea este deschisă către dialog. Să înţelegem că instituţia va fi şi mai vizibilă la nivelul comunicării publice?

Carmen Negoiţă: Aceasta este o dorinţă personală, dar sunt convinsă că o împărtăşesc şi ceilalţi colegi ai mei. Aş considera-o chiar şi un element al acestei strategii pe care o construim pentru dezvoltarea pieţei - nevoia de a avea o autoritate deschisă, în dialog permanent cu piaţa, în dialog permanent cu mass-media.

Desigur, nu contest vocile din piaţă sau din mass-media care susţin că sunt multe lucruri de îmbunătăţit la nivelul Comisiei.

Este adevărat că totul se poate face, în orice domeniu, mult mai bine decât îl faci în momentul prezent. Încercăm să ne concentrăm pe îmbunătăţirea activităţii noastre de supraveghere, de introducere a unor criterii suplimentare în activitatea de control. Criticile sunt constructive şi binevenite. Dorinţa mea este ca ele să fie şi fundamentate şi, mai ales, făcute cu bună credinţă.

Orice măsură luată de autoritate, evident, nu va întruni niciodată acordul unanim al participanţilor din piaţă. Nu vom putea fi prietenul tuturor. Dar, în mod cert, vom putea fi partenerul de dialog al tuturor, dintr-o poziţie cât mai obiectivă.

Aş vrea să fac referire la o chestiune mai delicată. De foarte multe ori, acestei comisii i s-a întâmplat să fie solicitată să aibă calitatea de "arbitru" în mod nejustificat, între părţi cu interese contrare.

Reporter: Între acţionari.

Carmen Negoiţă: Între acţionari, cel mai adesea, în chestiuni în care Comisia nu ar trebui să se pronunţe. Au existat voci care ne-au criticat şi, în mod sigur, vor exista în continuare. Au spus că Autoritatea de reglementare nu vrea să se implice. Din punctul meu de vedere, nu este adevărat. Autoritatea de reglementare se implică acolo unde este rolul ei să se implice. Altfel, ar deveni un "arbitru" între diferite persoane, în chestiuni care sunt de competenţa instanţelor, de competenţa organelor de conducere ale societăţii.

Reporter: Au existat foarte multe voci care au criticat din start componenţa noii comisii, inclusiv pe dumneavoastră. Au existat contestaţii chiar la Parlament. Doriţi să comentaţi subiectul sau să le răspundeţi criticilor?

Carmen Negoiţă: Nu aş vrea să comentez acest subiect. Trăim într-un stat democratic. V-am spus deja care ar fi dorinţa mea faţă de cei care ne critică. Mi-ar plăcea ca, în actuala formulă, să îi contrazicem pe cei care şi-au exprimat îndoiala şi să le oferim chiar surprize plăcute.

Reporter: Comisia a luat măsuri drastice în cazul Cristian Sima - amenzi şi închiderea WBS România. Are CNVM vreo posibilitate să urmărească plata amenzilor acordate? Ce se întâmplă dacă ele nu vor fi plătite?

Carmen Negoiţă: Îmi este teamă că răspunsul meu nu va fi pe placul multora. Din păcate, nu fac referire decât la un cadru legal. Amenzile pe care noi le aplicăm pentru încălcarea legislaţiei pe piaţa de capital se comunică, printr-un act individual, persoanei în cauză, după care se comunică organelor competente în domeniul urmăririi şi recuperării acestui tip de debite. Sumele obţinute din aceste amenzi reprezintă venit la bugetele locale sau la bugetul central. Deci, există organe competente care au sarcina să urmărească şi să încaseze aceste sume, respectiv direcţiile locale de impozite şi taxe, pentru persoanele fizice, şi ANAF, pentru persoane juridice.

Competenţa CNVM este de a aplica aceste amenzi, în funcţie de gravitatea faptelor. Încasarea şi urmărirea lor, în condiţiile în care ele nu reprezintă, în niciun fel, un venit pentru Autoritate, cad doar în sarcina acestor organe.

În momentul de faţă, vă pot spune că am început să facem o analiză a amenzilor pe care le-am aplicat în cursul anului 2012, pentru că acestea s-au majorat considerabil prin modificările aduse Legii 297/2004. La nivelul anului 2012, CNVM a aplicat amenzi de peste 3.000.000 lei.

Nu avem, însă, detalii cu privire la stadiul de încasare a acestora. Am solicitat date tuturor organelor implicate şi aşteptăm informaţii în acest sens, doar pentru a avea noi, ca Autoritate de reglementare, o situaţie cu privire la modul în care amenzile respective şi-au atins scopul. De foarte multe ori, aces-tea nu sunt achitate, iar comportamentul persoanelor amendate continuă să fie acelaşi.

Reporter: Domnului Cătălin Chelu i-aţi dat foarte multe amenzi.

Carmen Negoiţă: Este un exemplu. Mai sunt şi altele. Ne confruntăm într-adevăr, cu această problemă. Ca Autoritate, putem să aplicăm amenzi cu un cuantum majorat, pentru acelaşi tip de faptă, pentru existenţa unui comportament constant contravenţional. Încasarea efectivă a acestora este de competenţa altor organe.

La persoanele fizice, amenzile sunt până la 100.000 de lei, iar la persoanele juridice, între 0,1% şi 10% din cifra totală de afaceri.

Reporter: Care este sfatul dumneavoastră pentru acţionarii unor astfel de societăţi, unde CNVM a dispus lansarea de oferte publice de preluare şi a acordat şi amenzi, însă acest lucru nu se întâmplă?

Carmen Negoiţă: Să se adreseze pentru executarea acestor amenzi organelor competente în acest sens - direcţiile locale pentru impozite şi taxe şi ANAF. Desigur, îi sfătuim să fie atenţi cum votează în Adunările Generale, ce organe de conducere îşi aleg, să facă diligenţele pe care un acţionar trebuie să le facă cu privire la buna funcţionare a unei societăţi.

Reporter: Referitor la cazul WBS România, CNVM a mai realizat un control la această societate şi a mai acordat amenzi, în 2011. De ce vin aceste măsuri drastice abia acum? Ce elemente noi aţi identificat în ancheta din luna octombrie?

Carmen Negoiţă: Toate elementele identificate în controlul din luna octombrie 2012 au avut caracter de noutate. Cazul Cristian Sima a fost unul extrem de mediatizat şi era şi firesc să fie aşa. Piaţa de capital a suferit o lovitură de imagine şi asta, în primul rând, din cauza calităţii pe care domnul Cristian Sima o avea, de preşedinte al Consiliului de Administraţie al unui operator de piaţă (n.r. Sibex). Trebuie să facem foarte bine diferenţa între calitatea pe care domnia sa a avut-o într-o entitate din piaţa de capital şi activităţile pe care le desfăşura persoana fizică Cristian Sima prin intermediul unei alte societăţi - WBS Holding - care nu era autorizată de către Autoritatea de reglementare, nici în România, nici într-un alt stat. Acest tip de activitate nu intra sub incidenţa legislaţiei pieţei de capital din România. La început, confuzia a fost foarte uşor de făcut. A fost un interval scurt, până când Autoritatea de reglementare a clarificat această problemă.

În momentul în care s-au întâmplat evenimentele respective, CNVM a declanşat un control la WBS România. A existat un control anterior, dar care nu a adus în prim plan încălcări de natura celor identificate în acest an. Sigur, s-ar putea pune întrebarea: "De ce nu aţi descoperit în 2011 ceea ce aţi des-coperit în 2012?" Nu am descoperit pentru că, la controlul efectuat la societatea WBS România în anul 2011, nu s-au pus la dispoziţia echipei de control o serie de documente, respectiv anumite contracte de împrumut care erau realizate prin conturi bancare, la o bancă din străinătate, care nu au fost înregistrate în contabilitate şi, pe cale de consecinţă, au afectat situaţiile contabile; astfel, raportările către CNVM au fost false. Toate aceste elemente au putut fi verificate în anul 2012, când cei de la WBS România au pus la dispoziţia organelor de control documentele pe care, practic, le ţinuseră ascunse.

Reporter: Cum de le-au pus la dispoziţie, aşa, deodată?

Carmen Negoiţă: Cred că toate evenimentele care s-au întâmplat au determinat o altă atitudine din partea societăţii. Aceasta este explicaţia pe care noi o avem. S-au pus foarte multe întrebări şi, atunci, probabil că au avut un comportament diferit faţă de anul 2011, când era foarte multă linişte.

Măsurile care s-au luat împotriva societăţii au fost cele mai drastice din piaţa de capital, în sensul că i s-a retras autorizaţia, iar mai multe persoane fizice au fost amendate. Ulterior, CNVM a verificat dacă, într-adevăr, societatea mai prestează servicii.

Reporter: Societatea are nişte obligaţii faţă de clienţii săi. Puteţi urmări dacă şi le îndeplineşte?

Carmen Negoiţă: Da, corpul de control şi direcţiile implicate urmăresc inclusiv păstrarea arhivei, existând obligaţia ca societatea să nominalizeze o persoană cu care se ia legătura cu privire la orice solicitare a unui client. Vestea bună, pe care noi am dat-o, este că fondurile clienţilor nu au fost afectate în societatea WBS România.

În acelaşi timp, la Bursa de la Sibiu exista deja, înaintea apariţiei "cazului Sima", un control al CNVM, cu o tematică variată. Nu avem încă definitivate rezultatele acestui raport de control, dar, sper ca rezultatele noastre să se suprapună peste cele prezentate în Adunarea Generală de la Sibex, care a constatat că nu există prejudicii.

Reporter: Ati iniţiat un nou proiect pentru restructurarea pieţei Rasdaq. Care consideraţi că sunt elementele noi din acest proiect, care vă dau speranţa că, de data aceasta, proiectul va fi un succes?

Carmen Negoiţă: Speranţa mi-o dă hotărârea pe care o avem. Este o problemă care trebuie rezolvată şi nu mai poate fi amânată. Trebuie să facem ceva. Este evident acest lucru. Nu spun că proiectul pe care l-am pus acum pe site este perfect. Este, în mod clar, perfectibil, de aceea l-am şi supus dezbaterii publice. Am rugămintea ca toate persoanele implicate în piaţă să vină cu observaţii la acest proiect, dacă vrem să soluţionăm, odată pentru totdeauna, problema şi să redefinim statutul juridic al acestui segment de piaţă.

Elementul de noutate pe care îl aduce acest proiect constă în faptul că emitentul are libertatea de a-şi alege, de aceată dată, operatorul de piaţă sau operatorul de sistem şi, pe cale de consecinţă, piaţa sau sistemul alternativ pe care intenţionează să se tranzacţioneze. Decizia va aparţine integral acţionarilor, care se vor pronunţa în Adunările Generale care urmează să se deruleze în termenul pe care noi l-am prevăzut în acest proiect. Am prevăzut un termen limită pentru că, dacă vrem să soluţionăm această problemă într-un anumit interval de timp, avem nevoie şi de sprijinul emitenţilor. Aceştia sunt liberi să ia decizia pe care o consideră potrivită. Termenul impus ar trebui să îi responsabilizeze pe emitenţi, astfel încât într-un interval de timp relativ scurt să aşezăm piaţa Ras-daq fie în zona pieţei reglementate, fie în zona sistemului alternativ, aşa cum este normal conform legislaţiei europene. Sunt hotărâtă să facem asta.

Reporter: Dumneavoastră cum vedeţi statutul pieţei Rasdaq, în acest moment?

Carmen Negoiţă: În acest moment, Rasdaq funcţionează ca o piaţă care are reguli similare cu piaţa reglementată. Ea nu este o piaţă reglementată în sensul directivei europene MiFID, dar este o piaţă căreia i s-au aplicat nişte reguli, decise de Comisie, în timp, similare cu cele ale pieţei reglementate. Vom încerca, în acest proiect, care este supus dezbaterii publice, să păstrăm regimul societăţilor de pe Rasdaq, din punct de vedere al obligaţiilor care le revin. Dacă vor merge pe piaţa reglementată, vor avea obligaţiile specifice, dar, dacă vor merge pe sis-temul alternativ de tranzacţionare, obligaţiile vor fi similare cu cele pe care le au în acest moment. Nu putem vorbi de modificări esenţiale în structura şi funcţionarea acestor societăţi şi în obligaţiile care le revin.

Am încercat să restructurăm Rasdaq-ul, dar să nu creăm, în acelaşi timp, disfuncţii majore la nivelul societăţilor emitente.

Reporter: Aţi primit, până acum, propuneri pe marginea proiectului (n.r. miercuri)?

Carmen Negoiţă: Am primit propuneri de la Bursa de Valori Bucureşti şi câteva aprecieri de la alte persoane, cu privire la demersul reluat de Comisie şi la conţinutul proiectului.

Mai este timp, până pe 12 decembrie. Mi-aş dori foarte mult ca propunerile să nu vină, totuşi, chiar pe ultima sută de metri.

Aceasta este o problemă pe care Autoritatea o are. În momentul în care supunem un proiect dezbaterii publice, mi-aş dori o implicare mult mai mare din partea participanţilor la piaţă. De foarte multe ori, se întâmplă în felul următor: nu vine niciun fel de observaţie, pe parcursul etapei de dezbatere publică, iar toate nemulţumirile se manifestă ulterior, când reglementarea noastră intră deja în vigoare şi suntem obligaţi să respectăm prevederile ei.

Reporter: Cum vedeţi dumnea-voas-tră piaţa de capital locală, după şapte ani de activitate în cadrul CNVM?

Carmen Negoiţă: Desfă-şurându-mi activitatea în cadrul Autorităţii de reglementare, din 2005, păstrându-mi formaţia de jurist, am devenit parte integrantă şi implicată în problemele pieţei de capital.

Este evident că piaţa de capital din România suferă, în acest moment, de o lichiditate scăzută. Vorbim despre o lipsă a încrederii investitorilor în piaţa de capital. Cred că aici suntem tributari. Trebuie să reconstruim încrederea ionvestitorilor în piaţa de capital din România şi nu o putem face decât prin modalităţile despre care vă vorbeam la început.

Condiţiile actuale, interne şi internaţionale, diminuează mult apetitul de risc al investitorilor. Ei vor să vină într-o piaţă stabilă, consolidată, trans-parentă şi într-o piaţă în care să câştige bani.

Suntem într-un cerc vicios: dacă nu vom avea emitenţii care să atragă investitori, aceştia nu vor veni, iar societăţile importante nu vin să se listeze pentru că nu văd avantajele şi nu sunt investitori.

Avem nevoie de aceşti emitenţi importanţi şi avem nevoie ca factorii de decizie să conştientizeze rolul pieţei de capital. Mi-aş dori să existe un calendar foarte bine stabilit din partea autorităţilor cu privire la listările companiilor de stat, cu care să putem da un semnal investitorilor. Mi-aş dori să implementăm principiile guvernanţei corporative la nivelul acestor companii de stat, să le combinăm cu managementul privat pentru a aduce în faţa investitorilor companii mult mai atractive şi mai profitabile. Dacă vom face aceste lucruri, rezultatele nu se vor lăsa aşteptate.

Reporter: Aveţi vreun mesaj pentru participanţii la piaţă?

Carmen Negoiţă: Singurul mesaj pe care aş dori să îl transmit este că îmi doresc să reuşim să realizăm un dialog constructiv, proiecte comune şi rezultate care să ne mulţumească pe toţi pentru o piaţă de capital dezvoltată, în interesul tututor.

Reporter: Vă mulţumesc!