Intrăm sau nu în procedura de deficit excesiv?

Comisia Europeană se întruneşte, as-tăzi, ca să analizeze situaţia bugetară a ţării noastre, în vederea prevenirii declanşării procedurii de deficit excesiv, după cum ne-a confirmat Amelia Torres, purtător de cuvânt al comisarului european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia.

Conform analizelor Comisiei Europene asupra programului de convergenţă a ţării noastre, din decembrie 2007, "acesta prevede deficite mari în continuare, în ciuda unei creşteri economice puternice. Expansiunea creează riscul unui deficit excesiv şi nu este în concordanţă cu o politică bugetară prudentă".

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, ne asigura, în luna martie, când Comisia şi-a exprimat îngrijorările referitoare la deficitul excesiv, că o parte din acesta provine din decizia guvernului de a despăgubi victimele regimului comunist. Conform metodei europene, aceste cheltuieli intră în calculul deficitului, însă ministerul nu îşi asumă responsabilitatea pentru sumele în cauză.

În acelaşi raport, Comisia avertizează: "Deficitul în creştere al României, după aderarea la UE, şi volatilitatea acestuia reprezintă o problemă serioasă. România trebuie să aibă obiective bugetare mai ambiţioase, pentru a evita încălcarea regulilor Pactului de stabilitate şi creştere, şi pentru a limita majorarea deficitului extern şi a presiunilor inflaţioniste, care constituie un risc pentru stabilitatea macroeconomică şi financiară".

Nivelul ridicat al inflaţiei, care exercită presiune pe deficitul extern al ţării noastre şi pune în pericol sustenabilitatea creşterii economice, devine un subiect din ce în ce mai analizat şi la nivelul Băncii Mondiale, al Fondului Monetar Internaţional sau al agenţiilor internaţionale de rating.

Cele mai recente estimări ale Băncii Mondiale, care prevăd o creştere economică de 6% pentru 2008, în România, respectiv 5% pentru 2009, avertizează asupra pericolului nesustenabilităţii din cauza deficitului extern ridicat.

Aceleaşi temeri le are şi Fondul Monetar Internaţional, care consideră că economia noastră va avea o evoluţie de 5,5% în acest an şi 4,7% în 2009.

Andrew Colquhoun, analist la agenţia de rating Fitch, este de părere că economia ţării noastre va avea o creştere de 5,5% atât în 2008, cât şi în 2009. Deficitul mare de cont curent, inflaţia ridicată şi majorarea rapidă a creditului sunt indicatori ai supraîncălzirii economiei noastre, susţine Andrew Colquhoun.

Mărimea deficitului extern poate determina o "aterizare bruscă" a economiei, în opinia domnului Colquhoun, urmată de o scădere abruptă a influxurilor de capital, ceea ce ar determina un şoc în economie şi în sistemul financiar.

Analistul internaţional consideră că nivelul ridicat al inflaţiei ar putea pune în pericol perspectiva de risc a ţării noastre, adăugând că evoluţia rapidă pe care a avut-o creditul ar putea crea probleme grave în sistemul bancar.

Kristina Kittelmann, analist al agenţiei Moody"s, avertizează că în ţara noastră, ponderea creditului în PIB a crecut cu 22,7% între 2002 şi 2007, iar odată cu expansiunea investiţiilor şi a consumului, a crescut şi nivelul deficitului de cont curent.

Ce ar putea face guvernul pentru reducerea riscurilor unei "aterizării bruşte"?

Analistul Fitch recomandă o îmbunătăţire a mediului de investiţii din ţara noastră, prin reforme structurale şi instituţionale. Totodată, acesta mai sugerează o reducere a defictului bugetar pentru a determina o restrângere a cererii interne. Faptul că ne aşteaptă o perioadă electorală îl derermină pe analistul Colquhoun să considere că aceste măsuri nu vor fi luate de către guvern, justificând astfel perspectiva negativă de rating a ţării noastre.