Afirmaţiile privind anularea acordului stand-by cu FMI sunt de obicei puternice pentru că furnizează o evaluare foarte negativă asupra direcţiilor politice şi, în mod inevitabil, au un impact puternic asupra percepţiilor externe asupra României. Va fi vorba despre îndoieli deja existente cu privire la direcţia politicilor economice ale noului Guvern, date fiind evidentele neînţelegeri de ordin economic dintre cei doi parteneri guvernamentali seniori.
Acordul stand-by a fost întrerupt din cauza eşecului înregistrat de Guvern în privinţa adoptării unor politici coerente şi a determinării sale aparente de a-şi continua propria agendă fiscală, indiferent de repercusiuni. Astfel, a avut deja loc o marcantă pierdere la nivel de politici ale noului Guvern sau cel puţin un eşec în adoptarea politicilor fiscale mai restrictive în faţa creşterii consumului şi a deficitului extern. Creşterea puternică a salariilor, combinată cu o semnificativă apreciere a leului, are un impact puternic negativ asupra competitivităţii.
În ciuda salariilor relativ scăzute comparativ cu cele din Europa Centrală şi din majoritatea ţărilor balcanice vecine, România şi-a extins cîştigurile în materie de competitivitate obţinute din devalorizarea leului în 1999 fără a creşte productivitatea suficient încît să compenseze aprecierea reală din ultimii ani.
Întreruperea acordului cu FMI va aduce noi preocupări cu privire la gradul în care România este pregătită să devină membră a Uniunii Europene. În raportul său din 25 octombrie, Comisia Europeană a fost, de asemenea, critică în privinţa mixului de politici curente şi a cerut Guvernului să urmeze un curs mai prudent. Dacă acest aspect va fi eficient rămîne de văzut, în special dacă avem în vedere diviziunile dintre cele două partide aflate la guvernare, care vor ridica suspiciuni cu privire la capacitatea Guvernului de a urma o politică economică într-adevăr coerentă."