ÎNTRUCÂT NU AU AVUT TIMP NICI SĂ CITEASCĂ PROIECTUL Majoritatea oamenilor de afaceri au absentat de la dezbaterea bugetului

Actualizare 19:59 Bugetul a fost aprobat după mai multe amânări

Bugetul de stat pentru anul viitor a fost aprobat de Guvern, în această seară, după mai multe amânări.

Tot în şedinţa de astăzi, Executivul a aprobat legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2015, strategia fiscal-bugetară 2015-2017 şi plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pentru anul viitor.

---

Actualizare 13:57 Kovesi: "Aşteptăm forma finală a proiectului de buget"

Şeful DNA: "Propunerile noastre au fost însuşite"

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat azi că aşteaptă forma finală a proiectului de buget care va fi trimisă în Parlament şi a adăugat că în cursul nopţii a primit un email din partea reprezentanţilor Ministerului Finanţelor.

''În cursul nopţii am primit un mail din partea reprezentanţilor Ministerului Finanţelor în care au precizat că propunerile noastre au fost însuşite şi urmează să se regăsească în fişa de buget a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Aşteptăm să vedem forma finală a proiectului care va fi trimis în Parlament'', a spus Kovesi.

Kovesi a declarat ieri la B1 TV că bugetul DNA nu a fost cenzurat niciodată în ultimii opt ani de procurorul general şi că în răspunsul primit de la PÎCCJ sumele erau reduse considerabil şi nu se regăseau alocările propuse de conducerea Direcţiei.

"Pot să vă spun că în ultimii opt ani niciodată bugetul DNA nu a fost cenzurat de procurorul general. Nu aş putea să vă confirm eu ce a făcut procurorul general. Cred că este problema Ministerului Public să confirme dacă a tăiat din sumele DNA sau nu. Pot doar să vă spun că în răspunsul pe care l-am noi astăzi l-am primit din partea PÎCCJ sumele erau reduse considerabil şi nu se regăseau sumele pe care noi le-am propus", a afirmat Kovesi.

Ea a precizat că DNA a trimis fila distinctă în atenţia procurorului general, dar şi în cea a miniştrilor Justiţiei şi Finanţelor pentru că aşa s-a procedat în fiecare an.

Şefa DNA a declarat că, în urma discuţiilor de ieri cu ministrul Bugetului, Darius Vâlcov, şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a obţinut "promisiunea fermă" că propunerile DNA vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de buget pe anul 2015.

------------

Actualizare 13:35 Ponta, despre amânarea bugetului: "E nevoie de introducerea datelor în sistem"

Premierul Victor Ponta a fost întrebat, azi, care a fost motivul pentru care şedinţa de Guvern în care trebuia discutat bugetul pe anul 2015 a fost amânată, el arătând că decalarea a avut drept cauză îndeplinirea procedurii de introducere a datelor în sistem.

"S-a amânat pentru că după finalizarea datelor macroeconomice şi macrobugetare e nevoie de procedura de introducere în sistem. S-a lucrat şi aseară, toată noapetea, s-a lucrat şi de dimineaţă. Când e gata, vine bugetul la Guvern şi după aceea îl trimitem la Parlament", a spus Ponta.

Şedinţa Birourilor Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, programată iniţial vineri, la ora 13:00, a fost reprogramată pentru mâine, începând cu ora 10:00, în contextul amânării şedinţei de Guvern cu câteva ore, pentru finalizarea proiectului de buget pe 2015.

Şedinţa specială de azi a Guvernului, destinată aprobării proiectului de buget pe anul viitor, a fost reprogramată pentru ora 17:00, după ce, iniţial, a fost pregătită pentru ora 10:00.

-------------

Actualizare 11:04 Consiliul Fiscal: "Creşterea unor venituri în bugetul pe 2015 pare supraevaluată, iar unele cheltuieli, subestimate"

Consiliul Fiscal estimează că unele categorii de venit din proiectul de buget pe 2015 sunt prognozate să crească într-un ritm nejustificat de mare, că este puţin probabilă dublarea absorbţiei fondurilor UE şi că unele cheltuieli par subevaluate, potrivit unui comunicat remis azi redacţiei.

"La o analiză preliminară a agregatelor bugetare cuprinse în proiectul de buget pe baza datelor disponibile la acest moment, Consiliul fiscal îşi manifestă unele rezerve cu privire la nivelul prognozat al încasărilor aferente categoriilor < impozit pe venit >, < contribuţii sociale >, < impozit pe profit >, < impozite şi taxe pe proprietate >, care sunt prognozate a avansa mai rapid decât ar fi justificat de dinamica proiectată a bazelor macroeconomice relevante şi de măsurile de politică fiscală adoptate. De asemenea, pe partea de cheltuieli, o serie de categorii - < cheltuieli de personal >, < cheltuieli cu bunuri şi servicii >, < asistenţă socială > - par a fi uşor subevaluate având în vedere măsurile adoptate, precum şi execuţia bugetară aferentă anului 2014", arată Consiliul Fiscal în Opinia privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2015.

Totodată, Consiliul arată că ajustarea deficitului bugetar în 2015 faţă de execuţia previzionată a anului curent pare a se realiza în mare parte prin reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (cu 0,6 pp din PIB), informaţiile disponibile în acest moment neindicând modalitatea concretă prin care aceasta se va realiza.

"În plus, creşterea prognozată a cheltuielilor de investiţii se bazează în cea mai mare parte pe o creştere proiectată spectaculoasă (aproape dublare faţă de execuţia bugetară din 2014) a absorbţiei fondurilor europene, care, deşi dezirabilă, pare foarte puţin probabil a se realiza, în timp ce cheltuielile de capital finanţate din surse proprii sunt proiectate a creşte faţă de nivelul foarte scăzut înregistrat în 2014 (ele scad semnificativ însă ca procent din PIB faţă de perioada 2010-2013)", notează Consiliul.

În aceste condiţii, cheltuielile de investiţii şi-ar putea continua în execuţie trendul descendent şi prin urmare, în opinia Consiliului Fiscal, o prioritizare a acestora este absolut obligatorie în vederea eficientizării lor şi maximizării efectului de multiplicare în economie.

Setul complet de documente necesar elaborării opiniei Consiliului fiscal (în speţă Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2015-2017), precum şi clarificările suplimentare solicitate în cursul zilei de ieri cu privire la fundamentarea prognozei unor agregate bugetare şi la documentele transmise, nu au parvenit Consiliului fiscal până la momentul redactării prezentei opinii, potrivit sursei citate.

"Potrivit articolului 40, alin. (4) din LRFB, Guvernul şi Parlamentul au obligaţia de a analiza opiniile şi recomandările Consiliului fiscal la elaborarea strategiei fiscal-bugetare, a legilor bugetare anuale, precum şi la elaborarea altor măsuri determinate de aplicarea prezentei legi şi, respectiv, la însuşirea/aprobarea acestora. Având în vedere intenţia Guvernului de a aproba documentele mai sus menţionate în şedinţa din 12.12.2014, ceea ce implică în mod evident un interval de timp insuficient pentru analiza, elaborarea şi aprobarea opiniei solicitate, precum şi lipsa setului integral de documente şi clarificări solicitate, Consiliul fiscal se află în imposibilitatea de a elabora o opinie completă cu privire la documentele mai sus menţionate", mai explică Consiliul Fiscal.

----------

Ministerul Finanţelor Publice a finalizat proiectul de buget pe anul viitor, postând, ieri dimineaţă, pe site-ul său, câteva sute de pagini de cifre şi indicatori. Documentul urmează să meargă astăzi în Guvern spre aprobare, pentru ca până pe 21 decembrie să treacă şi prin comisiile de specialitate din Parlament.

Se pare că, în accepţiunea autorităţilor, a fost suficientă ziua de ieri pentru ca mediul de afaceri să se exprime asupra modului în care au fost alocaţi banii de la buget pentru 2015.

Nu aceeaşi părere o au, însă, şi investitorii, majoritatea oamenilor de afaceri refuzând, ieri, să participe la dezbaterea proiectului de buget - în cadrul şedinţei de Dialog Social organizată la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), din cauză că nu au avut suficient timp să studieze proiectul.

Pe scurt, documentul prevede bani mai mulţi pentru investiţii, majorarea pensiilor şi a salariilor cadrelor didactice şi personalului sanitar şi interzice, printre altele, acordarea tichetelor de masă şi voucherelor pentru vacanţe, în sectorul de stat.

Draftul de proiect menţine toate promisiunile electorale făcute în acest an: reducerea CAS la angajator, creşterea cu 16% a indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi, dublarea alocaţiei pentru copiii ai căror părinţi au venituri mici, majorarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari etc.

De asemenea, personalul didactic va beneficia, anul viitor, de majorarea salariilor de bază în două tranşe: cu până la 5% în luna martie, faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2015, şi cu până la 5% în luna septembrie, faţă de nivelul acordat pentru luna august 2015. Salariile personalului din sănătate şi asistenţă socială vor creşte cu 100 de lei, din ianuarie 2015.

Cât priveşte ministerele, în funcţie de domeniu, acestea au parte fie de majorări, fie de tăieri.

Cadrul macroeconomic în baza căruia au fost stabiliţi indicatorii bugetari presupune o creştere economică de 2,5%, un curs de schimb mediu anual de 4,42 lei/euro, o inflaţie medie anuală de 2,2%, o rată a şomajului de 5,1% şi un câştig salarial mediu brut de 2.415 lei pe lună.

Conform proiectului de buget pe 2015, exporturile de bunuri ar urma să aibă o creştere de 7,2%, importurile de bunuri fiind preconizate să înregistreze un avans de 7,3%.

În bugetul general consolidat sunt estimate venituri de 226 miliarde lei şi cheltuieli de 239 miliarde lei, rezultând un deficit de 13 miliarde lei (1,8% din PIB).

• Mihai Ionescu: "Legea bugetului nu poate fi parcursă sau digerată atât de repede şi nici Parlamentul nu va avea timpul necesar să dezbată proiectul"

Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), unul din cei câţiva reprezentanţi ai economiei prezenţi, ieri, la MFP, opinează că, "din păcate, nu am scăpat de influenţa politică": "Suntem puşi în situaţia să aprobăm repede proiectul de buget pentru că Guvernul vrea să-şi asume răspunderea pe el în câteva zile. Legea nu poate fi parcursă sau digerată şi nici Parlamentul nu va avea timpul necesar să dezbată proiectul".

Potrivit domnului Ionescu, în ceea ce priveşte bugetul aferent anului 2015, sunt doi factori decidenţi - organismele internaţionale şi factorul politic.

"Au reuşit să transpună în proiect toate promisiunile electorale, dar acest buget este şi pro-creştere economică?", se întreabă reprezentantul ANEIR, care a subliniat că exportatorii solicită ca, pentru promovarea exporturilor, să fie cumulate sumele alocate de la buget cu fondurile europene.

Această cerere vine în contextul în care, pentru prima dată, exporturile către zona non-euro scad, pe fondul lipsei de bani pentru promovare.

Ca răspuns la afirmaţiile reprezentanţilor MFP conform cărora sunt aşteptate creşteri de încasări de 3-4 miliarde de lei, în primele două trimestre din 2015, ca urmare a reducerii CAS care ar conduce la realizarea de noi investiţii, Mihai Ionescu subliniază: "Investitorii străini au cerut o reducere de fiscalitate ca să nu fugă din România. Este greu de crezut că aceştia vor face vreo investiţie în urma reducerii CAS".

Domnia sa este de părere că, în condiţiile în care echipa guvernamentală nu va fi una unită, indicatorii macroeconomici din bugetul propus pentru anul viitor nu vor putea fi atinşi.

• Pârvan: "Şi în acest an am mers pe principiul «dăm banii la grămadă, vedem ce se cheltuieşte şi facem rectificare bugetară»"

Şi bugetul de anul viitor are aceeaşi structură ca cel din anii trecuţi, autorităţile din domeniu neţinând cont de solicitarea oamenilor de afaceri, potrivit căreia sumele ar trebui alocate pe politici şi proiecte, nu pe ministere, ne-a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Domnia sa ne-a precizat: "Deşi este un lucru pozitiv că a fost realizată o proiecţie bugetară până în 2018, şi în acest an am mers pe principiul «dăm banii la grămadă, vedem ce se cheltuieşte şi facem rectificare bugetară»".

Cristian Pârvan consideră pozitiv faptul că bugetul pentru investiţii a fost suplimentat, subliniind că mediul de afaceri militează ca bugetul pentru co-finanţarea proiectelor europene să provină din ce în ce mai puţin de la bugetul de stat.

"Cerem ca administraţia locală să folosească banii europeni şi să finalizeze proiectele, pentru că altfel nu vom putea atrage fondurile de la UE", subliniază domnia sa.

Domnul Pârvan consideră realistă o creştere de 2,5% din PIB şi precizează: "Nu înţelegem de ce ponderea industriei a scăzut de la 1,2% la 1,1%, având în vedere menţinerea comenzilor. De asemenea, ne miră ponderea luată în considerare la creşterea economică din agricultură şi considerăm că majorarea contribuţiei construcţiilor la evoluţia PIB poate fi realizată dacă sectorul îşi revine. În acelaşi timp, veniturile din servicii ar putea creşte".

• Dan Schwartz: "Un alt guvern ar putea fi nemulţumit de indicatorii din acest buget"

Faptul că promisiunile electorale au fost menţinute şi în proiectul de buget este un lucru bun din punct de vedere politic, însă din perspectivă economică am putea să avem probleme, opinează expertul fiscal Dan Schwartz, care ne linişteşte subliniind că oricum bugetul va fi monitorizat îndeaproape, urmând să fie reevaluat la fiecare trimestru.

Bugetul aferent anului 2015 este unul relativ echilibrat, "cu un deficit în niciun caz exagerat şi nici prea mic", care ar putea fi executat în bune condiţii, consideră domnul Schwartz.

"Problema care se pune este cine va executa acest buget, pentru că nu ştim ce guvern vom avea anul viitor", opinează domnia sa, subliniind că un alt guvern ar putea fi nemulţumit de indicatorii din acest buget şi va trebui să-şi asume riscurile lui, respectiv promisiunile bugetare şi nivelul colectării.

• Socol: "Guvernul va forţa obţinerea unei creşteri economice de peste 3%"

Proiectul de buget pentru anul 2015 este construit pe un avans al produsului intern brut de 2,5%, însă aceasta este o ţintă precaută, iar Guvernul "va forţa" obţinerea unei creşteri economice de peste 3%, acest obiectiv depinzând şi de evoluţiile din plan extern, potrivit lui Cristian Socol, consilierul primului ministru, citat de Agerpres.

Oficialul a precizat: "Bugetul pe 2015 reflectă accelerarea reformelor structurale în domeniile strategice, ajutând astfel economia românească să-şi fructifice potenţialul de creştere economică. (...) Bugetul pe 2015 arată respect pentru mediul privat, prin creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene, scheme de garanţii de stat şi ajutoare de stat, sprijin mărit pentru producătorii agricoli, acordarea unor facilităţi punctuale investiţiilor străine cu valoare adăugată, dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice concomitent cu stimulente acordate învăţământului tehnic".

Bugetul pentru anul viitor garantează securitatea financiară a ţării noastre, existenţa unor buffere mai mult decât confortabile eliminând aproape în totalitate riscurile determinate de posibila reapariţie a recesiunii în zona euro şi de turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale", a mai spus Socol.

În opinia domniei sale, bugetul pe 2015 reflectă echilibrul între consolidarea fiscală calitativă şi stimularea sectorului privat pentru creşterea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă.

"Mizăm pe creşterea ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune până la 80% la sfârşitul lui 2015, ca sursă principală de finanţare pentru investiţii în creşterea de competitivitate a economiei şi crearea de locuri de muncă", a declarat Cristian Socol.

• Vâlcov: "Creşteri pentru Educaţie, Sănătate, Apărare şi Infrastructură"

Fondurile publice totale alocate pentru 2015 în domeniile educaţiei, sănătăţii, apărării şi infrastructurii sunt mai mari faţă de cele din acest an, potrivit ministrului delegat pentru buget, Darius Vâlcov, în cadrul unui comunicat de presă. Acesta subliniază că, pentru investiţii, cheltuielile vor însuma 44,76 miliarde lei, în creştere cu 23,8% faţă de acest an.

Sumele totale destinate învăţământului vor creşte anul viitor cu 7,9%, de la 23,4 miliarde lei la 25,2 miliarde lei, în timp ce pentru sectorul transporturilor majorarea va fi de 15,6%, de la 19,8 miliarde lei la 22,9 miliarde lei. Creşteri de circa 3% ar urma să fie aplicate în domeniul apărării, de la 9,66 miliarde lei la 9,949 miliarde lei şi în cel al sănătăţii, de la 27,2 miliarde lei la 28,1 miliarde lei.

Agricultura va avea mai mulţi bani-5,75%, respectiv 6,16 milliarde lei.

Potrivit proiectului de buget, ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea alocări de la bugetul de stat mai mari anul viitor, în timp ce sumele pentru ministerele Sănătăţii, Culturii, Administraţiei şi Internelor ar urma să scadă.

Comunicatul MFP explică: "Bugetul Ministerului Sănătăţii nu se reduce! Ca valoare absolută, cheltuielile aferente domeniului Sănătate cresc cu 3,2%, în special pentru investiţii şi dotări în spitalele din administraţia centrală şi locală, cât şi pentru investiţii din fonduri europene nerambursabile. În schimb, ca urmare a creşterii veniturilor din contribuţiile de asigurări sociale, determinată în principal de evoluţia indicatorilor macroeconomici şi de plata hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi salariale, a avut loc o diminuare a transferurilor de echilibrare către bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Aşadar, sumele alocate pentru Sănătate în 2015 sunt mai mari faţă de 2014".

Bugetul Ministerului Muncii pentru 2015 va fi de 36,71 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării are la dispoziţie 5 miliarde lei, Ministerul Finanţelor va beneficia de 3,46 miliarde lei, Ministerul Mediului are un plafon de cheltuieli pentru anul viitor de 2,82 miliarde de lei, în timp ce Ministerul Fondurilor Europene va avea un buget de 1,76 miliarde lei, peste nivelul de 166,37 milioane lei alocat pentru 2014. Pentru Ministerul Economiei a fost calculat un buget de 1,53 miliarde lei.

Potrivit bugetului pe anul viitor, citat de Mediafax, Secretariatul General al Guvernului va beneficia de 6,96 miliarde lei, iar Ministerul Justiţiei va primi 2,72 miliarde lei, în timp ce Ministerul Educaţiei poate cheltui cel mult 8,95 miliarde de lei.

Pentru Ministerul de Externe bugetul a fost stabilit la 681,5 milioane lei.

Bugetul Administraţiei Prezidenţiale va fi de 22,14 milioane lei, faţă de 25,53 milioane lei alocaţi pentru 2014.

La Senat, plafonul de cheltuieli pentru anul în curs a fost stabilit la 104,7 milioane lei, iar la Camera Deputaţilor bugetul este de 241,7 milioane lei.

Serviciul Român de Informaţii va avea 1,39 miliarde lei, în creştere faţă de cel din acest an, Serviciul de Informaţii Externe va avea 225,38 milioane lei, de la 195,66 milioane lei alocaţi în 2014 şi 225,21 milioane lei după rectificări, în timp ce Serviciul de Protecţie şi Pază primeşte 148,79 milioane lei, de asemenea în creştere. Bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale însumează 246 milioane lei.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va putea cheltui 65,5 milioane lei, iar Curtea Constituţională - 12,45 milioane lei.

Pentru Radioul Public au fost bugetate 192,94 milioane lei, iar TVR va primi 180 milioane lei.

Bugetul aferent Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor se ridică la 10,89 milioane lei.

Cheltuielile destinate investiţiilor se cifrează la 44,76 miliarde lei, în creştere cu 24% faţă de nivelul previzionat în 2014, iar cele mai multe proiecte din lista celor 115 investiţii prioritare vor fi derulate prin Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Transporturilor.

Printre proiectele nominalizate în proiectul de buget, care au obţinut punctaje ridicate în procesul de analiză şi evaluare, se numără construcţia autostrăzilor Orăştie-Sibiu, Timişoara-Lugoj, Sebeş-Turda, Lugoj-Deva şi Nădlac-Arad, reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria, secţiunea Sighişoara-Coşlariu şi a secţiunii Băneasa-Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti-Constanţa, construcţia centurilor Braşov, Timişoara, Constanţa şi a celei de sud a Capitalei, precum şi finalizarea digului de larg în Portul Constanţa şi canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră.

Guvernul a elaborat o listă cu 115 proiecte de investiţii publice prioritare pentru bugetul pe anul viitor, care necesită fonduri totale de peste 63 miliarde lei în următorii ani. Din totalul celor 63 miliarde lei, necesarul de finanţare până în 2020, un total de 39,1 miliarde lei trebuie acoperit doar din bugetul de stat.

• Fără ajutoare sau indemnizaţii pentru ieşirea la pensie, în 2015

Vor fi îngheţate la nivelul de la sfârşitul acestui an indemnizaţiile persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, drepturile invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, indemnizaţiile persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cuantumul indemnizaţiei preşedintelui Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, cuantumul indemnizaţiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale din România şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, cuantumul sprijinului material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor, indemnizaţia de merit, indemnizaţiile prevăzute de Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

Anul viitor nu vor fi acordate nici ajutoarele sau indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Prevederile nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.

De asemenea, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament vor fi îngheţate la nivelul din acest an.