Investigaţie: Companiile lui Musk, finanţate cu 38 de miliarde de dolari din fonduri publice

Companiile lui Elon Musk au beneficiat de peste 38 de miliarde de dolari din fonduri publice în ultimele două decenii, potrivit site-ului de știri Agora, din Republica Moldova, care citează Washington Post.

De la subvenţii guvernamentale şi credite fiscale, până la contracte profitabile cu NASA şi Pentagonul, afacerile precum Tesla şi SpaceX au fost alimentate masiv de banii contribuabililor . Acest sprijin financiar excepţional a fost esenţial pentru ascensiunea imperiului Musk.

Investigaţia de The Washington Post arată că firmele conduse de Elon Musk au primit peste 38 miliarde dolari sub formă de ajutoare publice, contracte şi credite guvernamentale din 2004 până în prezent. Dintre acestea, aproximativ 15,7 miliarde au vizat producătorul de automobile electrice Tesla, iar circa 22,6 miliarde compania aerospaţială SpaceX. Sumele au crescut accelerat în ultimii ani: aproape două treimi din aceste fonduri au fost alocate în ultimii cinci ani, doar în 2024 angajamentele federale şi locale către firmele lui Musk depăşind 6,3 miliarde dolari, un record anual. Paradoxal, grosul subvenţiilor a venit în perioada administraţiei democrate a lui Joe Biden (2021-2024), datorită priorităţilor federale de electrificare a transportului şi relansare a explorării spaţiale - domenii în care Musk investise masiv şi a putut astfel profita de programele publice de stimulare.

Tipurile de sprijin financiar de care a beneficiat imperiul Musk sunt diverse. Tesla a obţinut în 2010 un împrumut garantat de guvern de 465 milioane dolari prin Departamentul Energiei, bani folosiţi pentru deschiderea fabricii din Fremont şi lansarea modelului electric Model S. Un oficial apropiat companiei a recunoscut că "Tesla nu ar fi supravieţuit fără acel împrumut. A fost un credit critic, la un moment critic", acordat pe fondul crizei financiare din 2008-2009. De asemenea, Tesla a beneficiat de credite de reglementare şi stimulente fiscale menite să încurajeze vehiculele nepoluante: în ultimii ani, constructorul a încasat circa 11,4 miliarde dolari din vânzarea creditelor de emisii către alţi producători auto, venituri care au făcut adesea diferenţa dintre pierdere şi profit . Aceste credite ecologice au fost decisive - ele au asigurat primul trimestru profitabil al Tesla în 2013 şi primul an profitabil în 2020, când, fără cele aproximativ 1,6 miliarde dolari din creditelor de carbon, Tesla ar fi înregistrat de fapt o pierdere de aproximativ 700 milioane dolari .

Pe lângă împrumuturi şi subvenţii, contractele generoase cu agenţii guvernamentale au turnat miliarde în conturile firmelor lui Musk. SpaceX a câştigat încă din primul deceniu de existenţă contracte NASA esenţiale pentru transportul de marfă şi astronauţi pe orbită. Odată cu programul comercial orbital al NASA, compania a primit finanţări consistente pentru a dezvolta capsule şi rachete: în decembrie 2008, pe muchie de cuţit financiar, SpaceX a fost salvată de un contract NASA de 1,6 miliarde pentru aprovizionarea Staţiei Spaţiale Internaţionale, acordat la doar două zile după ce reuşise primul său zbor orbital. În anii ce-au urmat, agenţia spaţială americană a continuat să fie cel mai mare client al SpaceX - în prezent, NASA a atribuit cumulat peste 15 miliarde dolari către SpaceX pentru lansări şi programe spaţiale, incluzând misiuni de transport orbital şi dezvoltarea sistemului de aselenizare pentru programul Artemis (întoarcerea pe Lună). Totodată, Departamentul Apărării a încheiat contracte importante cu SpaceX pentru lansarea sateliţilor militari, iar forţele armate şi comunitatea de informaţii au recurs la rachetele Falcon 9 şi Falcon Heavy pentru misiuni strategice - unele sume fiind confidenţiale. În 2024, o parte semnificativă din cele 6,3 miliarde primite de companiile lui Musk provine din contracte în domeniul apărării şi spaţiului, cum ar fi un acord de 1,8 miliarde cu National Reconnaissance Office (pentru lansări de sateliţi de spionaj) care nici măcar nu este inclus în calculele oficiale dezvăluite. La nivel local şi de stat, Musk a beneficiat de asemenea de susţinere substanţială: de pildă, statul Nevada a oferit pentru Tesla un pachet de stimulente fiscale estimat la 1,3 miliarde pentru a construi fabrica de baterii de lângă Reno, iar statul New York a investit aproximativ 750 milioane din fonduri publice pentru a construi o fabrică de panouri solare (iniţial SolarCity, acum parte a Tesla) în Buffalo. Aceste facilităţi au inclus scutiri de taxe pe termen lung, credite de investiţii şi alte avantaje menite să susţină expansiunea companiilor lui Musk.

Injectarea masivă de capital public în afacerile lui Elon Musk a avut un impact direct asupra reuşitei lor comerciale. Atât Tesla, cât şi SpaceX au trecut prin momente critice în care ajutoarele guvernamentale au făcut diferenţa între eşec şi succes.

În 2008, Tesla se afla aproape de faliment, cu pierderi uriaşe şi dificultăţi în a lansa producţia Roadster-ului electric. Salvarea a venit printr-o combinaţie de parteneriate private şi sprijin public: constructorul german Daimler a preluat un pachet din acţiuni cu 50 milioane dolari în 2009, oferind lichiditate imediată, iar la scurt timp guvernul american a aprobat împrumutul de 465 milioane, care a permis Tesla să îşi continue activitatea .

Mai târziu, în 2013, Tesla a raportat primul său trimestru profitabil - însă acest lucru nu s-ar fi întâmplat fără vânzarea creditelor ecologice primite de la stat către alţi producători auto care aveau nevoie să-şi compenseze emisiile . Iar 2020 a fost primul an cu profit net pentru Tesla (721 milioane), rezultat obţinut strict datorită celor 1,58 miliarde în credite de reglementare încasate - altfel, operaţiunile companiei ar fi rămas pe pierdere. Cu alte cuvinte, Tesla datorează supravieţuirea şi rentabilitatea sa timpurie schemelor de suport public care au încurajat trecerea la vehicule electrice.

Şi SpaceX îşi datorează în mare măsură succesul timpurilor unor contracte publice esenţiale. În anii 2006-2008, NASA a inclus startup-ul lui Musk în programul COTS (Commercial Orbital Transportation Services), oferindu-i granturi pentru dezvoltarea rachetei Falcon 9 şi a capsulei Dragon, în tentativa de a crea un parteneriat public-privat pentru aprovizionarea Staţiei Spaţiale. Chiar la sfârşitul lui 2008, când SpaceX mai avea fonduri doar pentru câteva săptămâni de funcţionare, NASA a acordat companiei un contract pe 12 zboruri de re-suplimentare a Staţiei Spaţiale, în valoare de 1,6 miliarde dolari, care a injectat capitalul necesar continuării operaţiunilor.

De atunci, SpaceX a devenit un partener aproape indispensabil pentru programul spaţial american, primind contracte în serie: peste 3 miliarde pentru servicii de transport cargo către ISS (2008-prezent), alţi 2,6 miliarde, în 2014, pentru a dezvolta capsula Crew Dragon şi a transporta astronauţi, şi un contract major de 2,9 miliarde obţinut în 2021 pentru a construi vehiculul de aselenizare al misiunilor lunare Artemis. În plus, Forţele Aeriene şi ulterior Forţele Spaţiale ale SUA au încheiat acorduri multianuale cu SpaceX pentru lansări de sateliţi militari, în valoare de câteva miliarde

Valoarea neobişnuit de mare a sprijinului public pentru imperiul lui Elon Musk a generat critici şi controverse, mulţi acuzându-l pe antreprenor de ipocrizie. Musk s-a prezentat adesea drept un campion al pieţei libere, minimalizând rolul statului.

În 2021, el reacţiona vehement la planul preşedintelui Biden de a acorda noi subvenţii pentru vehicule electrice, declarând pe Twitter: "Sunt literalmente de părere că ar trebui eliminate toate subvenţiile" . Aceste afirmaţii au stârnit nedumerire, dat fiind că afacerile sale au prosperat tocmai datorită subvenţiilor pe care acum le denunţa.

Experţii mai atrag atenţia că dependenţa de fonduri publice a companiilor lui Musk este una fără precedent printre giganţii din tehnologie. Prin comparaţie, alte firme iconice au crescut cu ajutoare guvernamentale mult mai reduse sau ocazionale. Chiar şi în industria auto, unde guvernul american a intervenit în forţă în criza din 2008 (salvând GM şi Chrysler ), acele injecţii de capital au fost măsuri de urgenţă temporare, nu un flux constant de subvenţii pe parcursul a două decenii. Criticii argumentează că Musk a construit un imperiu pe cheltuiala contribuabililor, iar acum, când domină piaţa, condamnă intervenţiile statului de parcă n-ar fi beneficiat enorm de pe urma lor .

Oficialii guvernamentali americani se apără însă şi spun că banii publici investiţi în companii ca Tesla şi SpaceX au adus beneficii societăţii. Ei indică exemple ca Tesla - care, după ce a primit împrumutul garantat de stat, l-a rambursat integral cu ani în avans, semn că programul şi-a atins scopul. De asemenea, politicile industriale precum creditele de emisii sau contractele NASA au fost justificate prin necesitatea de a stimula tranziţia la energie curată şi de a asigura leadershipul american în spaţiu.

Elon Musk a cultivat de-a lungul anilor relaţii complexe, adesea contradictorii, cu liderii politici de la Washington - în funcţie de context, a fost atât beneficiar al programelor federale, cât şi consilier neoficial sau critic al guvernului. În mandatul preşedintelui Barack Obama, Musk a fost văzut ca un aliat al iniţiativelor progresiste: administraţia democrată a sprijinit direct proiectele sale inovatoare, oferind finanţarea crucială prin Departamentul Energiei şi contracte prin NASA. Obama însuşi a vizitat în 2010 hangarele SpaceX de la Cape Canaveral, alături de Elon Musk, subliniind parteneriatul dintre NASA şi compania privată în noua eră a zborurilor spaţiale comerciale . Tot în acea perioadă, guvernul federal a lansat credite fiscale generoase pentru vehicule electrice, de care Tesla a beneficiat din plin. Practic, în anii administraţiei Obama, Musk a primit impulsul iniţial pentru a-şi pune pe picioare atât fabrica de maşini electrice, cât şi linia de producţie de rachete - un start facilitat de bani publici într-o perioadă de criză economică globală.

Relaţia cu preşedintele Donald Trump a fost mai complicată. Iniţial, la începutul mandatului lui Trump (2017), Musk a acceptat să facă parte din consiliile consultative de la Casa Albă pe probleme economice şi de tehnologie, încercând să influenţeze pozitiv politicile noului preşedinte republican. Însă când Trump a decis retragerea SUA din Acordul de la Paris privind clima, Musk şi-a anunţat public demisia din forurile consultative, declarând că politica climatică este importantă şi că a făcut "tot posibilul" să convingă administraţia să rămână în acord. Cu toate acestea, în ciuda diferenţelor de viziune (Musk s-a opus de exemplu politicilor anti-imigraţie ale lui Trump şi restricţiilor comerciale), SpaceX a continuat să prospere sub administraţia Trump, obţinând contracte guvernamentale majore.

În 2024, odată cu revenirea lui Donald Trump în prim-planul politicii, Elon Musks s-a apropiat din nou de puterea de la Casa Albă - însă de data aceasta în calitate de mentor al austerităţii guvernamentale. Musk, devenit între timp cel mai bogat om din lume şi proprietar al platformei sociale X (fosta Twitter), a fost cooptat informal în eforturile noii administraţii republicane de a reduce cheltuielile federale şi de a reforma aparatul birocratic.

Relaţia lui Musk cu preşedintele Joe Biden a fost marcată iniţial de răceală, apoi de o recunoaştere pragmatică a interdependenţei. Biden, un susţinător ferm al sindicatelor, l-a privit cu scepticism pe Musk, cunoscut pentru atitudinea anti-sindicală la Tesla. În primele sale luni la putere, administraţia democrată a părut să ignore ostentativ contribuţiile Tesla la revoluţia vehiculelor electrice. Cu toate acestea, pe măsură ce politicile pro-mediu ale administraţiei Biden au început să prindă contur - în special Legea pentru Reducerea Inflaţiei (IRA) din 2022, care a inclus stimulente generoase pentru vehicule electrice şi energie regenerabilă - Musk a ajuns inevitabil un beneficiar major. Ulterior, preşedintele Biden a recunoscut public contribuţia Tesla, numind-o "cel mai mare producător de vehicule electrice al naţiunii noastre" şi salutând decizia companiei de a deschide reţeaua sa de Supercharger către alte mărci - un pas al cooperării între guvern şi Musk pentru binele comun. Astfel, contradicţia aparentă dintre criticile lui Musk şi sprijinul masiv primit sub Biden a început să se aplaneze într-o colaborare pragmatică. Totuşi, rămâne faptul că perioada Biden a adus cele mai mari alocări financiare din bani publici pentru imperiul Musk - după cum a arătat investigaţia WaPo, în ultimii ani ai mandatului Biden s-au acordat cele mai mari sume anuale către Tesla şi SpaceX, în concordanţă cu obiectivele administraţiei de a stimula inovaţia în energie verde şi explorare spaţială.