Investiţii anuale de un miliard de euro pentru atingerea ţintelor energetice din PNRR

Ţara noastră ar trebui să facă, anual, investiţii de un miliard de euro pentru a atinge, până în 2026, toate ţintele şi obiectivele trecute la capitolul energie, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, au afirmat ieri participanţii la cea de-a XI-a ediţie a Energy Forum, organizată de DC News, care anul acesta s-a desfăşurat sub titulatura "Tranziţia către o Românie verde, provocările momentului".

De aceea, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunţat investiţii fără precedent în sectorul energetic: "Din fonduri nerambursabile, România susţine în următorii ani punerea în funcţiune a foarte multor megawaţi -

9.000 spre 10.000. Este o ţintă ambiţioasă. Este adevărat, există provocări la nivelul reţelei, pe care le putem aborda în două modalităţi. Pe de-o parte, să finanţăm modernizarea reţelei de transport şi distribuţie şi aici avem, ca sprijin, fondul pentru modernizare, unde, la nivelul operatorului de sistem Transelectrica, domnul ministru Popescu a semnat 9 contracte în mandatul dânsului şi a fost o premieră foarte utilă pentru Transelectrica. La nivelul operatorilor de distribuţie, am semnat 40 de contracte plus/minus până acum. În total, toate investiţiile depăşesc un miliard de euro".

La rândul său, Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a afirmat că ţara noastră are toate resursele necesare (şi naturale şi investiţionale) pentru a se putea numi un hub de energie cu potenţial major.

Domnul ministru Câciu a menţionat: "Investiţiile în energie nu se pot face, după cum ştim, peste noapte, la fel cum nici tranziţia către un alt tip de energie. (...) S-au spus multe şi a fost mult scepticism cu privire la investiţiile în energie în România. În 2022, în loc să fim toţi de-aceeaşi parte a baricadei pentru ca economia să funcţioneze, unii au ales să speculeze situaţia de piaţă. Guvernul a trebuit să intervină în acel moment. Şi totodată Guvernul a trebuit să găsească soluţii de finanţare a unor investiţii masive în energie. (...) Eu îmi exprim convingerea că România este şi va deveni din ce în ce mai pregnant un hub regional de energie. Are toate premizele din perspectiva resursei (şi a celei naturale, şi a celei investiţionale, din perspectiva jucătorilor care sunt pe piaţă) de a deveni un astfel de hub, de a furniza energie pentru regiune şi, de ce nu, pentru întreaga Europă".

Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, a arătat că ţara noastră a depăşit criza energetică, dar se confruntă cu noi provocări şi a îndemnat la prudenţă: "Trendul este către energie verde, curată, iar România nu poate merge împotriva curentului. Decarbonare fără energie nucleară nu se poate, iar România este lider regional în energie nucleară, unul din promotorii ei, alături de Franţa".

Domnia sa a afirmat că "2029 - 2030 este un orizont fezabil pentru ca România să atingă independenţa energetică" şi a menţionat că în mixul energetic este folosit gazul natural, pentru că acesta va înlocui treptat cărbunele.

• 200.000 de prosumatori, la finalul anului 2024

Prezent la conferinţă, senatorul social-democrat Daniel Zamfir a subliniat măsurile concrete luate prin proiectul de lege privind prosumatorii, care a fost votat în cadrul Comisiei economice reunite cu Comisia de Energie din Senat, lege care a fost trimisă la reexaminare ce către preşedintele statului. Domnul Zamfir a precizat că acest proiect de lege permite persoanelor fizice şi juridice care utilizează panouri solare pentru producerea de energie electrică să îşi compenseze energia electrică produsă versus consumată.

Daniel Zamfir a spus: "Este un subiect de mare interes pentru absolut toţi cei care ne urmăresc, pentru că dincolo de acele proiecte majore care trebuie făcute pentru stocarea energiei electrice, este o soluţie de viitor. Dar cel mai important lucru este că mâine putem face un lucru concret. (...) Vrem să încurajăm instituţiile publice să folosească această energie regenerabilă. Este absolut de neimaginat să nu pui panouri solare pe clădirea Parlamentului, a Guvernului şi alte ministere, şcoli, spitale şi aşa mai departe pentru a folosi energia solară în timpul zilei".

În ceea ce priveşte prosumatorii, dacă se menţine ritmul actual de creştere, de 4.000-5.000 de prosumatori pe lună, la finalul anului 2024 vom avea 200.000 de prosumatori, a declarat George Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Şeful ANRE a spus: "La 31 decembrie 2023, erau 110.355 prosumatori racordaţi la reţele, în total 1.442 de megawaţi. Dintre aceştia, 95.205 erau persoane fizice, iar 15.150 persoane juridice. Vedem că şi persoanele juridice au apetitul pentru a deveni prosumatori. După o lună, la 31 ianuarie 2024, avem 114.109 prosumatori, cu aproximativ 4.000 mai mulţi - şi 1.502 megawaţi, reprezentând o creştere de 50 de megawaţi, 98.203 persoane fizice şi 15.906 persoane juridice. Dacă se menţine ritmul acesta de creştere, de 4.000-5.000 prosumatori pe lună, până la sfârşitul anului atingem cifra de 200.000 prosumatori, o cifră considerabilă".

George Vişan, director Direcţia Pieţe de Energie Transelectrica, a enumerat paşii pe care trebuie să îi facă ţara noastră în cadrul tranziţiei durabile spre energia verde şi a arătat că energia regenerabilă nu este deloc ieftină.

Domnul Vişan a spus: "Toată această energie regenerabilă nu este ieftină. Oportunităţi există, dar prudenţa să ne caracatrizeze. (...) Pe drumul acesta, trebuie să fim foarte conştienţi de creşterea gradului de acceptabilitate a publicului pentru toată această energie regenerabilă care nu este ieftină şi schemele de susţinere implică plăţi, chiar dacă iniţial schemele vor fi finanţate din fonduri europene, fonduri europene... care tot din banii noştri sunt finanţate într-un final. Dezvoltarea capabilităţilor instituţionale ale statului este importantă pentru că trebuie să facă faţă şi provocărilor din mediul privat, şi al dezvoltării sistemului. Eu nu m-aş referi neapărat la investiţii, ştiu că este o mare pasiune să vorbim despre investiţii, dar sistemul energetic poate funcţiona pe bază de metodologie şi procese. Suntem într-un sistem energetic integrat şi aş vrea să amintesc un lucru important, deşi se spune de multe ori că vrem independenţă, eu aş solicita să redefinim ce înseamnă independenţă energetică pentru că noi suntem într-un sistem integrat şi fluxurile de energie circulă liber, astfel încât statele membre şi sistemele energetice europene să poată să susţină toată energia regenerabilă enormă care va veni în următorii ani. (...) Iar ca şi concluzie generală - trebuie să beneficiem de anumite oportunităţi care ni se oferă, cu prudenţa de a ne încadra atât din punct de vedere economic, să nu avem pierderi, să avem câştig, şi de a ne păstra posibilitatea funcţionării sistemului energetic românesc fără să fie probleme de funcţionare. Până la urmă este de responsabilitatea noastră să asigurăm stabilitatea şi securitatea sistemului energetic românesc".

• Proiecte investiţionale importante la Hidroelectrica

În ceea ce priveşte proiectele investiţionale, Radu-Ioan Constantin, Membru al Directoratului şi Director Administrativ Hidroelectrica, a prezentat câteva dintre proiectele companiei respective.

Reprezentantul Hidroelectrica a spus:

"Proiectele şi programele noastre de investiţie sunt foarte diversificate şi cuprind o arie largă de potenţiale dezvoltări. Sunt proiecte exacte ale companiei pe care noi ni le dorim, cel puţin planul de management pentru următorii patru ani. Aş putea menţiona aici că avem cu siguranţă proiecte de retehnologizare a companiei, Vidraru fiind în topul listei cu deschiderea ofertelor pe care sperăm să le avem pe 8 aprilie. Acolo este vorba de un proiect cu o sumă alocată în jur de 900 milioane lei. De asemenea, avem Râul Mare Retezat, alt proiect important al Hidroelectrica, o sumă de peste 679 de milioane de lei. (...) Odată cu listarea la BVB care a avut loc anul trecut, avem un calendar foarte exact cu datele pe care le transmitem public. Suntem într-o zonă de mare acurateţe asupra datelor pe care le transmitem către investitori. Joi, pe 28 martie, se vor prezenta rezultatele financiare pentru investitori, rezultatele aferente anului anterior. Suntem într-o zonă foarte dinamică cu absolut toate planurile pe care noi dorim să le dezvoltăm în cadrul companiei".

Daniela Dărăban, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) a afirmat că ar trebui mărită considerabil suma investită anual în proiectele din energie, dacă dorim să atingem ţintele prevăzute în PNRR.

Reprezentanta ACUE a spus: "Din ceea ce am calculat noi pentru atingerea ţintelor, deci doar scenariul obligatoriu, ţintele obligatorii, trebuie aproape să triplăm pe an această medie a investiţiilor. Dacă facem un calcul sunt necesare investiţii de aproape 6 miliarde lei pe an. Practic, în loc de două miliarde lei, trebuie să investim un miliard euro".