Investitorii revin treptat pe pieţele israeliene

La o lună de la atacul din 7 octombrie, declanşat de gruparea militantă palestiniană Hamas în Israel, care s-a transformat într-un război, investitorii se întorc treptat pe pieţele financiare ale ţării.

Preţurile acţiunilor şi obligaţiunilor din Israel şi-au revenit, chiar dacă principalii indicatori de aversiune la risc de pe piaţă, cum sunt credit default swap-urile (CDS), încă dau semne de avertizare, potrivit Reuters.

Totodată, şekelul israelian a marcat o revenire importantă săptămâna aceasta, recuperând procentul de 5% pierdut în zilele de după atrocităţile de luna trecută. Totuşi, per ansamblul anului curent, şekelul rămâne una dintre monedele cu cea mai slabă evoluţie la nivel global, pierzând 13,36%, conform Reuters. După şekel, moneda cu o evoluţie mai slabă este rubla rusească (-25,38%), urmată de lira turcească (-33,9%).

Yaniv Pagot, şeful diviziei de trading de la Tel Aviv Stock Exchange, declară: "Faptul că luptele au loc doar în Gaza (deocamdată) şi nu în nord, îi ajută pe investitorii locali să se concentreze asupra fundamentelor economice".

Teama iniţială a multor analişti a fost că războiul din Israel se va transforma într-un conflict regional sever, care implică Hezbollah, dar aest lucru nu s-a întâmplat, cel puţin deocamdată.

• Sprijin din partea Băncii Israelului

Banca centrală a Israelului a susţinut piaţa cu o serie de măsuri şi a stat departe de reducerile de dobânzi. Instituţia a avertizat că economia va încetini, dar subliniază că era într-o formă solidă înainte de război şi ar trebui să-şi revină, aşa cum s-a mai întâmplat după alte conflicte.

"Am ştiut să ne redresăm după perioadele dificile din trecut şi să revenim rapid la prosperitate. Nu am vreo îndoială că aşa se va întâmpla şi de data aceasta", a declarat guvernatorul băncii centrale, Amir Yaron.

La începutul războiului, pieţele financiare israeliene au fost afectate puternic. Şekelul, care scăzuse deja cu 10% în 2023, parţial din cauza planului contestat al guvernului de a revizui sistemul judiciar din Israel, a pierdut 5% la izbucnirea războiului, atingând cursul minim al ultimilor 11 ani. Dinamica monedei s-a schimbat săptămâna trecută, susţinută şi de faptul că Rezerva Federală a SUA a semnalat că, probabil, nu va mai fi nevoie să majoreze din nou ratele dobânzilor, ceea ce a făcut ca dolarul să se deprecieze în mod semnificativ.

"Sentimentul pieţei s-a stabilizat şi, în linii mari, aceasta se datorează scăderii dolarului", spune, citat de Reuters, Geoff Yu, strateg senior forex şi macro la BNY Mellon, adăugând că, în acelaşi timp, banca centrală a Israelului "a lansat un pachet credibil, ca reacţie la escaladarea războiului, ajutând la atenuarea preocupărilor legate de o depreciere majoră a monedei israeliene, care să creeze instabilitate financiară şi să alimenteze inflaţia".

La doar două zile de la începutul războiului, banca centrală de la Tel Aviv a informat că va vinde până la 30 de miliarde de dolari în valută străină ca să susţină şekelul şi va oferi 15 miliarde de dolari lichidităţi pieţei, prin tranzacţii swap.

Datele oficiale arată că banca centrală a cheltuit mai puţin de o treime din suma menţionată - 8,2 miliarde de dolari - în cursul lunii octombrie. Instituţia mai are la dispoziţie rezerve valutare de peste 190 de miliarde de dolari şi a executat swap-uri dolar/şekel de 400 de milioane de dolari.

Şekelul a revenit marţi la nivelul de dinainte de război, de 3,86 unităţi/dolar.

Potrivit Reuters, costul de împrumut al guvernului, măsurat prin randamentul obligaţiunilor de referinţă pe zece ani, a scăzut, de asemenea, la 4,22%, aproape unde era înainte de atac şi cu mult sub vârful atins după declanşarea războiului (4,67%).

"Banca Israelului a luat măsuri foarte agresive", a declarat Gil Moshe, şeful departamentului de pieţe din cadrul diviziei din Israel a băncii americane Citigroup, menţionând: "De câte ori jucătorii din piaţă văd că lichiditatea este acolo unde trebuie, iar Banca Israelului este dispusă să intervină ori de câte ori este necesar, devin mai încrezători".

• Yaniv Pagot, Bursa din Tel Aviv: "Investitorii instituţionali israelieni şi-au crescut expunerea la acţiunile şi obligaţiunile locale"

Yaniv Pagot, şeful diviziei de trading de la Bursa din Tel Aviv, afirmă că investitorii instituţionali israelieni care şi-au mutat banii în străinătate la începutul acestui an, din cauza preocupărilor legate de schimbările sistemului judiciar, şi-au crescut acum expunerea la acţiunile şi obligaţiunile locale.

"Instituţiile aduc banii înapoi acasă", a spus Yaniv Pagot, adăugând: "Acestea cred că şekelul scăzut este o oportunitate de investiţie".

Privind spre anul viitor, Şmuel Katzavian, strateg la Discount Bank din Israel, se aşteaptă ca şekelul să continue să se consolideze. Moneda israeliană a scăzut în ultimii aproximativ doi ani, deoarece sentimentul de încredere a slăbit, în general.

Indicele MSCI al acţiunilor din Israel, denominat în dolari, a recuperat din pierderile iniţiale, în condiţiile în care acum se află în declin cu 6,3%, comparativ cu o scădere de 15% la sfârşitul lunii octombrie.

• Cotaţiile petrolului au revenit la nivelul anterior războiului din Israel

Preţul futures al petrolului a scăzut, săptămâna aceasta, până la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, anulând toate câştigurile obţinute de când Hamas a atacat Israelul, pe 7 octombrie. Evoluţia arată că fondurile speculative pariază că acest conflict nu se va răspândi în ţările vecine bogate în petrol.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna ianuarie 2024 a coborât cu 1,4% în a doua parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 80,49 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în decembrie 2023 a scăzut cu 1,6%, la 76,12 dolari barilul la ora locală 08.04.

Astfel, cotaţiile ţiţeiului sunt la niveluri care nu au mai fost atinse din luna iulie.

Atacurile Hamas şi declaraţia ulterioară de război a Israelului au generat temeri legate de posibila izbucnire a unui conflict mai larg care ar putea afecta aprovizionarea cu petrol şi gaze din Orientul Mijlociu, ducând preţurile în sus cu peste 10%, la aproape 93 de dolari pe baril până la jumătatea lunii trecute.

Dar, aceste temeri s-au domolit în mare măsură în rândul traderior, care cred că este extrem de redus pericolul ca acest conflict să escaladeze şi să atragă ţări precum Iranul.

"În timp ce numărul morţilor din Gaza, în urma atacurilor aeriene israeliene continuă să crească la niveluri inimaginabile, perspectiva extinderii conflictului în partea bogată în petrol a Orientului Mijlociu este din ce în ce mai aproape de zero", a declarat, citat de Financial Times, Ole Hansen, şeful departamentului de strategie pentru mărfuri din cadrul Saxo Bank.

Fondurile speculative părăsesc, de asemenea, poziţiile lungi preluate după izbucnirea războiului.

După ce a crescut la peste 100 de dolari pe baril anul trecut, după invazia Ucrainei de către Moscova, preţul petrolului au fost sub presiune în mare parte din 2023, dar a avut un anumit sprijin în ultimele luni, după ce Arabia Saudită şi Rusia au condus grupul OPEC+ în procesul de reducere a producţiei şi a exporturilor.