Ioan Cuzman: Criza din România este una internă

• "Sunt câteva dezechilibre profunde în dinamica economico-socială a României", declară preşedintele SIF1 "Banat Crişana"

Criza din România este, în primul rând, una cu cauze interne, fără ca asta să în­sem­ne că factorii din exterior nu au avut nici o influenţă, este de părere Ioan Cuzman, preşedintele SIF1 "Banat Crişana".

Domnia sa exprimă, astfel, o opinie contrară majorităţii analiştilor şi oficialilor români, care pun problemele economice actuale pe seama influenţei situaţiei internaţionale.

Ioan Cuzman ne-a declarat, în cadrul unui interviu, că economia noas­tră suferă din cauza unor dezechilibre profunde, dar că mai avem, încă, o şansă să le corectăm, dacă ne concentrăm pe găsirea stimulilor de creştere a economiei reale.

"Rezolvarea crizei depinde de contracararea acestor cauze nefavorabile", ne-a declarat Ioan Cuzman.

Potrivit domniei sale, în 2004-2008, când economia duduia, ne-ar fi prins bine să avem informaţiile necesare despre ceea ce Greenspan (n.r. Alan Greenspan, fost preşedinte Fed) numea exuberanţa iraţională a preţurilor: "Dacă atunci eram mai bine pregătiţi sau am fi fost în stare să facem nişte analize fundamentale, ar fi trebuit să sesizăm că se produce o bulă. Dar am fost foarte liniştiţi, că o să fie bine, o să fie cald..."

Pe lângă faptul că nu am făcut analizele corespunzătoare, nici occidentalii nu au dat semne cu privire la anumite riscuri, a mai menţionat preşedintele SIF1: "La începutul anului 2008, am fost la o conferinţă internaţională la Viena, unde vorbeam despre «turbulenţe financiare».Ne exprimam elegant, deşi criza bătea la uşă. Sigur, criza nu a apărut în 2007, ea s-a deconspirat în 2007. Primele voci cu privire la riscul de a se manifesta o criză cuprinzătoare au apărut chiar din 2002-2005. Prima exprimare publică oficială a fost în martie 2007".

În opinia domnului Ioan Cuzman, există o ruptură de comunicare între ceea ce sesizează anumiţi profesionişti, specialişti şi ceea ce este capabilă aşa-zisa clasă politică să recepteze, iar principalele decizii care au efecte asupra evoluţiei economiei sunt luate de zona politică.

"Noi nu am citit bine semnalul când foarte mulţi investitori speculativi s-au retras, în a doua jumătate a anului 2007, din investiţiile pe care le aveau în România", ne-a declarat domnul Cuzman.

• "La noi se produce prea puţin PIB"

Una dintre problemele economiei, la care face referire domnul Ioan Cuzman, este faptul că PIB-ul este prea mic să asigure dezvoltarea.

"Sunt câteva dezechilibre profunde în dinamica economico-socială a României", ne-a declarat preşedintele SIF Banat Crişana, adăugând: "Aş vrea să pornim de la structura ocupaţională a populaţiei, nu a forţei de muncă. Se spune că, după recensământ, s-ar putea să constatăm că mai avem vreo 18 milioane de locuitori, nu 22 de milioane. Se spune că circa trei milioane de cetăţeni români sunt în străinătate. Acolo este baza de realizare a PIB-ului. Dacă ne uităm la structura populaţiei din punct de vedere al ocupaţiei, al vârstei, constatăm că avem, în unele statistici, circa 4,5 milioane de angajaţi, dintre care 1,2 milioane la stat. Şi mai rămân 3 milioane şi ceva în economia reală, dar se spune că sunt, de fapt, 2,8 milioane. Ce înseamnă economia reală? Inclusiv cei care se ocupă cu mutatul lucrurilor dintr-o parte în alta... Trebuie să ne ducem spre fundamentele economiei. Problema este că, la noi, se produce prea puţin PIB. Este insuficient ca să asigure dezvoltarea".

În opinia domnului Cuzman, trebuie să ne gândim ce stabilopozi să realizăm ca să nu mai vină valurile crizei peste noi. Răspunsul său este să ne gândim la ce contribuie la creşterea PIB-ului real: "În economia românească sunt foarte puţine zone de competitivitate. Eu nu-mi aduc aminte, în afară de Dacia si unele produse IT, să se fi spus că produsele româneşti sunt competitive. PIB-ul nu se poate crea decât în zone de competitivitate".

Ioan Cuzman consideră că, deşi suntem în "ceasul al doisprezecelea plus ceva", încă mai există şanse, prin faptul că "România mai are resurse pe care să se bazeze". Dacă ne bazăm pe creşterea datoriei publice, avem toate şansele să eşuăm, ne-a spus domnul Cuzman.

Domnia sa a mai adăugat că trebuie să ne gândim şi la soluţiile pe termen scurt: "Infrastructura este o problemă de foarte mare necesitate, dar, după părerea mea, rezolvările nu sunt prioritizate bine. Pentru că unele investiţii în infrastructură îţi aduc efecte în PIB după o bună perioadă de timp. Ori, noi avem probleme imediate. Există soluţii pe termen scurt şi soluţii pe termen mediu şi lung. Acum, trebuie să ne concentrăm pe stimularea factorilor de antrenare în economie. Este vorba de teoria primului impuls. Ce antrenează după el creşterea?"

Preşedintele SIF1 ne-a spus că trebuie să vedem care sunt resursele interne care sunt în mâna noastră: "În primul rând, inteligenţa umană, care este considerată o resursă inepuizabilă, pe care trebuie să o evaluăm şi să o valorificăm. Dar aceasta impune investiţii în sistemul de educaţie, care, după părerea mea, trebuie restructurat din temelii şi nu pe ici, pe colo, cum s-a făcut prin noua lege a educaţiei.

În al doilea rând, România este o ţară dăruită. Creşte ceva din pământ. Cum valorificăm asta? Spunem că avem potenţial să hrănim 80 de milioane de oameni, dar nu suntem în stare să hrănim 18 milioane. Din statistici oficiale, circa 70% din carnea procesată este importată, circa 85% din legume şi fructe sunt din import. Exportăm grâu şi importăm făină. Îţi stă mintea în loc! Apoi, exportăm cherestea şi buşteni şi importăm mobilă. Mai discutăm de potenţialul turistic al României, însă nu am citit despre nici un proiect de dezvoltare turistică a vreunei zone pe baza unui plan urbanistic de detaliu".

• "În afaceri, nu există statul pe loc. Ori mergi înainte, ori mergi înapoi"

Ioan Cuzman spune că în afaceri, nu există statul pe loc: "Ori mergi înainte, ori mergi înapoi". Domnia sa opinează că am putea deveni exportatori de produse alimentare, însă asta ar înseamna să avem o agricultură performantă, nu numai experienţe private pozitive, o industrie alimentară şi apoi chiar o industrie de industrie alimentară, adică a utilajelor, inclusiv a celor pentru agricultură.

Ioan Cuzman descrie plastic situaţia economică a ţării noastre: "Noi am ajuns într-o situaţie extrem de dificilă. Suntem ca cel care a ajuns în groapă şi sapă în continuare crezând că iese afară. Stai puţin! Găseşte o scară, ieşi afară, uită-te împrejur şi vezi ce e de făcut ".

• Propunerile lui Ioan Cuzman

Ioan Cuzman are câteva propuneri pentru rezolvarea problemelor economiei. Pe lângă găsirea stimulilor de antrenare, domnia sa vede printre soluţii deblocarea pieţelor financiare şi perfecţionarea sistemului de supraveghere-reglementare.

În opinia sa, este foarte important cât laşi piaţa să se mişte liber, şi cât o controlezi: "Nu poţi să omori piaţa, dar nici s-o laşi să se dezvolte haotic".

În plus, domnul Cuzman vede implementarea unei "noi logici" în dezvoltarea economică. Domnia sa ne-a dat un exemplu în acest sens: "Nu poţi să dai credite cu 15% dobândă când rentabilitatea de exploatare a activelor este 3%. În lume, există o rată de rentabilitate pe probleme care nu sunt de nişă de circa 8-10%".

De asemenea, Ioan Cuzman propune favorizarea unor sisteme de comerţ exterior mai echitabile: "Este foarte clar că sistemul economic mondial nu este echitabil, se desfăşoară în favoarea unor ţări dezvoltate economic. Nu cred că se poate rezolva uşor această chestiune, pentru că este vorba de polii de putere economică".

Guvernul, Banca Naţională şi Parlamentul ar trebui să lucreze împreună, în opinia preşedintelui SIF "Banat Crişana", pentru stabilirea unor obiective concretizate în indicatori macroeconomici care să fie urmăriţi într-un mod interactiv.