IOHANNIS A TRASAT DIRECTIVELE POLITICII EXTERNE PENTRU 2019 UE, NATO şi parteneriatul cu SUA, pilonii politicii externe

Şefii misiunilor diplomatice şi consulii generali ai României au avut, ieri, o întâlnire cu preşedintele Klaus Iohann­is. Evenimentul s-a desfăşurat la Palatul Cotroceni şi a constituit un prilej pentru şeful statului de a reitera coordonatele privind politica externă a ţării noastre şi rolul pe care reprezentanţii noştri peste hotare îl au în dezvoltarea relaţiilor şi parteneriatelor internaţionale la care România este parte.

Conform alocaţiunii preşedintelui Klaus Iohannis, în comparaţie cu anul trecut relaţiile internaţionale nu s-au ameliorat, menţinându-se în continuare riscurile, ameninţările şi provocările trecute, la care se adaugă "evoluţii noi, îngrijorătoare, atât în vecinătatea noastră, cât şi la nivel global".

Şefului statului le-a transmis diplomaţilor români că este necesar ca aceştia să acţioneze pentru contracararea acestor evoluţii şi pentru a găsi soluţii durabile, astfel încât obiectivele naţionale ale României să fie realizate, iar românii să fie mai bine protejaţi.

Klaus Iohannis consideră că este nevoie de stabilitate şi predictibilitate în politica externă, fapt pentru care a menţionat: "În politica externă a României nu este loc pentru experimente discutabile în nume personal, pentru amatorism, pentru gafe diplomatice, pentru că toate acestea sunt foarte păguboase pentru interesele şi obiectivele noastre naţionale de politică externă.

În politica externă a României nu este loc decât pentru responsabilitate, respectarea ordinii constituţionale şi a dreptului internaţional şi pentru consens politic naţional pe temele şi dosarele care ţin de obiectivele noastre externe. Ţin să vă asigur că voi continua să apăr aceste valori şi vă încurajez să faceţi la fel, pentru binele României şi al românilor".

Preşedintele s-a referit în discursul său şi la păstrarea şi apărarea statului de drept, a independenţei justiţiei şi a continuării combaterii corupţiei, la aceleaşi standarde ca şi până acum.

Klaus Iohannis a spus: "Nu este admisibil ca, în anul Centenarului, să facem paşi înapoi. Acest lucru presupune, înainte de toate, o Românie mai puternică şi mai rezilientă, un stat mai performant, în care democraţia liberală şi statul de drept sunt deplin consolidate, cu o justiţie independentă, un stat care acţionează în slujba tuturor cetăţenilor şi care este capabil să le ofere prosperitate şi siguranţă.

Ca Preşedinte, voi face tot ce îmi stă în puteri şi în atribuţiile mele constituţionale pentru realizarea acestui ţel".

Referitor la pilonii politicii externe, Iohann­is a menţionat că ei sunt aceiaşi: consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, creşerea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană şi, respectiv, în NATO.

Şeful statului a declarat: "Reiterez faptul că această triadă defineşte comunitatea de valori din care facem parte şi ne asigură securitatea şi prosperitatea. (...) Salut angajamentul crescut al Statelor Unite pentru securitatea Europei, a Flancului Estic al Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv a României, reieşit cu claritate în urma vizitei la Washington din 2017 şi reconfirmat recent prin alocări bugetare sporite substanţial pentru Iniţiativa Europeană de Descurajare. În ceea ce prive;te participarea României în cadrul NATO, trebuie subliniat că recentul Summ­it de la Bruxelles a fost unul de succes pentru România. El a dat un nou impuls procesului de adaptare a Alianţei la schimbările mediului de securitate.

Postura de apărare şi descurajare a NATO a fost consolidată, inclusiv pe Flancul Estic şi în regiunea Mării Negre".

Klaus Iohannis a vorbit şi despre Summitul Iniţiativei celor Trei Mări, pe care îl vom găzdui peste trei săptămâni şi care va trebui să dovedească faptul că putem produce rezultate concrete, de natură să stimuleze creşterea economică în regiune, pentru a reduce decalajul de nivel faţă de vestul Uniunii Europene.

Conform preşedintelui ţării, summitul din luna septembrie va trebui să arate că iniţiativa este un instrument care stimulează convergenţa reală, coeziunea în interiorul Uniunii Europene, fiind un proiect care sprijină consolidarea Uniunii şi, totodată, prin stimularea interesului economic al Statelor Unite pentru regiune, un instrument de consolidare a relaţiei transatlantice.

Klaus Iohannis le-a mai cerut diplomaţilor români să militeze pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, prin susţinerea reformelor şi apropierii de Uniunea Europeană.

Legat de faptul că ţara noastră va prelua de la 1 ianuarie 2019 preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, preşedintele Iohannis a spus că avem ocazia de a demonstra, pentru prima dată de la momentul aderării, cum traducem în fapte viziunea politică pro-europeană a ţării noastre şi cum vom folosi capacitatea administraţiei publice din România pentru a lucra direct în favoarea interesului european. Şeful statului a menţionat că, timp de şase luni, interesul naţional al României va fi acela de a lucra pentru consolidarea Uniunii Europene, dar şi de a promova teme europene de interes particular pentru ţara noastră.