Ionel Blănculescu: Mecanismul European de Stabilitate va agrava criza datoriilor suverane

• Economistul: "Niciodată suveranitatea băncilor, din Spania sau din altă parte, nu va putea fi preluată de altcineva"

Mecanismul European de Stabilitate va fi, de fapt, o interfaţă a Băncii Centrale Europene, de la care va primi finanţare, este de părere Ionel Blănculescu, secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri.

Domnia sa precizează: "Au fost critici din partea Germaniei ca Banca Centrală Europeană să nu se implice în sprijinirea băncilor europene, care au bani de recuperat de la state.

Vor să paseze şi mai departe de 2014 plata datoriilor suverane. Mecanismul European de Stabilitate va fi un instrument toxic, care va duce şi mai departe criza datoriilor suverane".

Ieri, Wall Street Journal a anunţat că Spania va fi obligată să cedeze instituţiilor europene cea mai mare parte a controlului asupra băncilor, ca o eventuală precondiţie pentru a permite Mecanismului European de Stabilitate să recapitalizeze băncile cu probleme.

Ionel Blănculescu afirmă: "Este o utopie această subordonare. Niciodată suveranitatea băncilor, din Spania sau din altă parte, nu va putea fi preluată de altcineva, în mod real. Băncile nu vor pune niciodată la dis-poziţia altora natura operaţiunilor pe care le derulează.

Prin vestea că Spania va fi obligată să cedeze o parte din controlul asupra băncilor se trimit semnale de liniştire pentru deponenţi.

Formula propusă este una falimentară.

Este ca o tumoră care creşte.

Băncile reprezintă infrastructura pe care se realizează activitatea economică. De aceea, nu pot fi lăsate să falimenteze".

În plus, analistul spune că mecanis-mul menţionat ascunde o complicitate între bănci şi politic, acesta din urmă finanţând din banii contribuabililor europeni băncile care, la rândul lor, au finanţat politicul din banii deponenţilor.

Ionel Blănculescu punctează:

"Preţul acestei complicităţi este de 3.000 de miliarde de euro, pe care, mai devreme sau mai tarziu, cei 500 milioane de cetăţeni europeni îl vor plăti.

Rămâne la decizia liderilor de facto ai UE când se va produce această plată.

Ani de zile, băncile europene au cumpărat obligaţiuni de stat de mii de miliarde de euro, politicienii aruncând aceşti bani pe tot felul de proiecte fanteziste, îngheţate astăzi.

Aceleaşi bănci aşteaptă cu mâna întinsă să le fie întoarse serviciile (Mecanismul European de Stabilitate fiind mandatat în acest sens) acum, într-o stare aparentă de acalmie, sau mâine, după cum specifică Nouriel Roubini, într-o altfel de stare, de «furtună perfectă».

Analistul explică, mai departe, deznodământul la care ne-am putea aştepta, urmare a acestei situaţii: "Luăm exemplul Italiei. La un PIB de 1.560 miliarde euro, datoria publică este de 2.000 miliarde eurro.

Dacă s-ar fi acţionat normal, atunci statul italian ar fi trebuit să-şi rezolve situaţia chiar cu băncile creditoare. Atât BCE, cât şi Mecanismul European de Stabilitate acoperă această gaură neagră din banii europeni. Statul italian va continua să-şi crească datoria publică în PIB, peste ani de zile aceasta ajungând la şi mai multe mii de miliarde de euro, aceste mecanisme urmând să acopere găuri negre şi mai adânci, de şi mai multe mii de miliarde euro, până când în Uniunea Europeană se va produce implozie.

Se va ajunge la starea de dezintegrare a Uniunii Europene anticipată, de altfel, de marii economişti ai lumii".

Soluţia propusă de Ionel Blănculescu este crearea unei Agenţii Europene a Datoriilor Suverane, care să funcţioneze în subordinea Comisiei Europene, coordonată de Banca Centrală Europeană.

Această Agenţie ar urma să ges-tioneze criza datoriilor suverane, inclusiv procesul de recuperare a banilor de la state.