IONUŢ DUMITRU, CONSILIUL FISCAL: "Depozitele rămân principalul instrument de economisire"

Depozitele rămân principalul instrument de economisire, chiar şi în condiţiile în care dobânzile au scăzut în mod constant, ne-a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Domnia sa ne-a precizat: "Ratele de creştere a depozitelor de la an la an au încă o evoluţie pozitivă. Oamenii nu renunţă la depozite".

În opinia domnului Dumitru, în condiţiile în care inflaţia este negativă (ajungând la -1,6% în octombrie, potrivit INS), o dobândă de până la 2% la depozitele bancare este o dobândă real pozitivă: "În orice caz, inflaţia negativă este tranzitorie, fiind efectul scăderii puternice a taxelor".

Având în vedere că dobânzile depozitelor bancare au ajuns la un nivel destul de apropiat de zero, oamenii au ca alternativă să investească banii în consum sau să-i plaseze în fonduri mutuale, în investiţii directe pe bursă, în achiziţii de titluri etc., dar toate aceste alternative presupun şi riscuri ridicate.

Ionuţ Dumitru ne-a declarat: "În funcţie de apetitul la risc şi de priceperea fiecăruia, dar şi de gradul de sofisticare a instrumentului investiţional, oamenii îşi pot plasa economiile şi pe cont propriu - în piaţa de capital, în piaţa imobiliară etc".

În contextul în care, în Programul de guvernare apare ca obiectiv înfiinţarea unui fond naţional de investiţii, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a spus, zilele trecute, că înfiinţarea unui fond strategic de investiţii ar putea să fie finanţat prin titluri de stat acordate exclusiv populaţiei României, cu o dobândă de 4% pe an.

Potenţialul fond ar putea constitui, astfel, un alt instrument de investiţii.

"Practica să te împrumuţi la populaţie ca să faci proiecte naţionale este una veche", ne-a spus domnul Pârvan, adăugând: "Acum, avem circa 25 de miliarde de euro în depozitele populaţiei constituite în bănci, la dobânzi de sub 2%. Este adevărat că, în momentul în care vor fi acordate titluri de stat cu 4% pe an, Guvernul va spune că acest lucru va avea şi efecte negative - în primul rând că oamenii îşi vor retrage depozitele din bănci. De asemenea, doar aparent vor intra mai mulţi bani în buzunarul oamenilor, pentru că aceştia se vor întoarce în consum, nu ar fi economisiţi. Obligaţiunile ar putea să fie acordate pe un termen de 10-15 ani şi tranzacţionate pe bursă, revitalizând, astfel, şi piaţa de capital. În acest mod, când oamenii vor avea nevoie, îşi vor putea vinde pe bursă titlurile de stat. Ar fi, însă, o problemă referitoare la cheltuirea banilor, pentru că noi nu am fost capabili să cheltuim nici banii veniţi de la Uniunea Europeană. Propunerea noastră ar fi să implicăm mediul privat în realizarea acestor proiecte, asumându-şi inclusiv supravegherea investiţiilor. Degeaba avem bani, dacă nu avem un beneficiar absolut responsabil cu cheltuirea acestor bani".

Economiştii nu sunt, însă, de acord cu înfiinţarea unui astfel de fond. Ionuţ Dumitru ne-a precizat că deja există un instrument similar, respectiv Fondul Naţional de Dezvoltare, realizat din banii obţinuţi în procesele de privatizare. Preşedintele Consiliului Fiscal ne-a explicat: "Scriptic, banii din privatizări există în cadrul acestui fond, dar faptic ei nu mai sunt. Nu s-a investit nimic din resurele obţinute din vânzarea companiilor de stat, banii fiind folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetar. Ce rost are să înfiinţăm un nou astfel de fond, când deja avem unul pe care nu îl utilizăm?"

Nici analistul economic Florin Cîţu nu este de acord cu realizarea unui fond naţional de investiţii care să fie finanţat din banii populaţiei, oamenii putând şi acum să cumpere obligaţiuni.

Referitor la dobânzile depozitelor bancare, încă de la începutul acestui an, economiştii estimau că trendul de scădere a acestora va continua pe tot parcursul lui 2015, starea fiind una generală, la nivel global.

"Dobânzile sunt la minime istorice. Problema noastră este că nu suntem obişnuiţi cu astfel de dobânzi scăzute. Nu s-a mai întâmplat până acum aşa ceva la noi. Este o realitate nouă, la care trebuie să ne adaptăm", ne-a spus, în urmă cu peste jumătate de an, Ionuţ Dumitru.

Cei care au economii plasate în depozite bancare nu trebuie să se mai aştepte la profit din dobânzi, subliniază analiştii economici, apreciind că, în condiţiile actuale de piaţă, rolul depozitelor a rămas doar cel de protecţie a banilor, nu şi de rentabilitate.

• Rata medie a dobânzilor la depozitele în lei - circa 2%

Rata medie a dobânzilor la depozitele în lei nu depăşea, marţi, nivelul de 2,01%, indiferent de termen (1,30% pentru depozitele la o lună, 1,62% pentru cele la 3 luni, 1,78% pentru depozitele constituite la 6 luni şi 2,01% pentru cele la 12 luni), în timp ce rata medie a dobânzilor la depozitele în euro era de maxim 1,02% (0,70% la o lună, 0,80% la 3 luni, 0,98% la şase luni şi 1,02% la 12 luni), potrivit calculelor Conso, care arată că ratele medii ale dobânzilor la depozitele bancare au scăzut, în ultimele luni.

În ceea ce priveşte depozitele în lei, cea mai mare dobândă pentru cele constituite la o lună era, acum o săptămână, la Banca Română de Credite şi Investiţii (BRCI), respectiv 1,8%, în timp ce dobânda cea mai mică putea fi găsită la BCR şi la CEC Bank (0,3%, de la 1,6% în 4 ianuarie 2015). Marfin Bank oferă cea mai mare dobândă din piaţă la depozitele la trei luni - 2,6% (de la 3%, la începutul anului), fiind urmată de BRCI, cu 2,10%. La polul opus se află ING Bank, cu o dobândă la trei luni de 0,9% (faţă de 1,75%, în 4 ianuarie). Nivelul maxim al dobânzii pentru depozitele la şase luni se opreşte la 2,4% - tot la BRCI, în timp ce pragul cel mai scăzut este 1,1%, la Unicredit Bank. Pentru depozitele la nouă şi 12 luni constituite în lei, nivelurile minime ale dobânzilor sunt de 1%, la CEC Bank (de la 2,75% în ianuarie) şi, respectiv, 1,2% (comparativ cu 2,9% acum cinci luni), la Unicredit Bank. Cele mai mari dobânzi pentru termenele menţionate sunt la Marfin Bank (2,9% şi, respectiv, 3%, de la 3,25% şi 3,6%).

Pentru depozitele constituite în euro, dobânzile minime sunt de 0,1% la o lună (BCR şi CEC Bank), 0,2% la trei luni (BCR şi Raiffeisen Bank), 0,25% la şase luni (CEC Bank), 0,25% la nouă luni (CEC Bank) respectiv 0,45% la 12 luni (Raiffeisen Bank). Depozitele în euro cu cele mai mari dobânzi sunt la BRCI (1,2% la o lună, 1,3% la trei luni, 1,4% la şase luni) şi la Marfin Bank (2,1%, atât la nouă luni, cât şi la 12 luni). Şi acestea au scăzut constant, de la începutul anului şi până acum.

La începutul acestei luni, Banca Naţională a României (BNR) a decis să menţină dobânda de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an.

În contextul incertitudinilor din piaţă, guvernatorul Mugur Isărescu a precizat: "Legat de rata dobânzii, probabil că vom rămâne prudenţi, chiar cu inflaţia negativă, şi în perioada următoare. Nu spun că excludem sau că s-a încheiat ciclul de reducere, că nu suntem în această situaţie. Mai mult, nu spun că suntem la sfârşitul ciclului de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii, pentru că trebuie să ne apropiem cu nivelul lor de ceea ce se întâmplă în Europa".

În opinia domnului Florin Cîţu, există posibilitatea ca BNR să mai reducă rata dobânzii de politică monetară.

Domnia sa ne-a declarat: "Avem un guvern tehnocrat şi mă aştept să producă un surplus, nu un deficit. Guvernul are şanse fantastice în acest sens, iar BNR poate reduce dobânda".

Şeful Băncii Centrale subliniază că intervalul mare de incertitudini creează dificultăţi specialiştilor din BNR în luarea deciziilor.