Marea problemă a sistemului fiscal din ţara noastră constă în imposibilitatea companiilor să realizeze plăţi electronice la scară largă, potrivit lui Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank România şi preşedintele Consiliului Fiscal, care susţine că eliminarea acestui impediment ar putea să genereze un avans de zece poziţii în clasamentul global al competitivităţii.
Domnia sa a atras atenţia că nu suntem pregătiţi să adoptăm euro de la 1 ianuarie 2019, ţinta anunţată de autorităţi.
Economistul a precizat: "România nu este deloc pregătită şi trebuie să depună eforturi foarte mari. Din păcate, această ţintă care a fost anunţată recent nu a fost însoţită de o agendă de parcurs până atunci, pentru că suntem departe de ceea înseamnă convergenţa reală".
Ionuţ Dumitru a explicat că atingerea obiectivului necesită accelerarea convergenţei reale, de la nivelul unui PIB/locuitor de 47% din cel înregistrat de Franţa sau Germania la cel puţin 60%, cât au cele mai sărace ţări care au adoptat euro, Estonia şi Letonia.
"Pentru a ajunge la un PIB/locuitor de 60% faţă de media Franţei şi Germaniei avem un necesar de creştere economică de cel puţin 4% pe an până în 2019. Suntem destul de departe în acest moment", a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal, adăugând că, pentru adoptarea monedei europene la începutul anului 2019, este nevoie ca ţara noastră să intre în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016.
Acest lucru presupune implementarea unor reforme profunde, care să genereze o creştere economică rapidă, a arătat Ionuţ Dumitru.
Economistul a precizat că avansul economic respectiv necesită intrări de capital în sectoarele cu o creştere rapidă şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, care a stagnat în lunile martie şi aprilie. Domnia sa este de părere că nici pentru exerciţiul financiar 2014 - 2020 ţara noastră nu este pregătită corespunzător.
În ceea ce priveşte agricultura, Ionuţ Dumitru consideră că aceasta ar trebui să fie profund restructurată, având în vedere că suntem a cincea ţară la nivel european, din punct de vedere al potenţialului agricol, însă avem o fragmentare foarte mare a suprafeţelor cultivabile şi o volatilitate foarte ridicată o producţiei.
"Nu putem intra în zona euro cu agricultura în stadiul actual. Un lucru care trebuie clarificat urgent este situaţia legală a terenurilor agricole, partea de cadastru, care este problema esenţială, din punctul meu de vedere", a mai declarat preşedintele Consiliului Fiscal.
Domnia sa a precizat că, în materie de investiţii, ţara noastră a avut cele mai mari alocări în perioada 2000 - 2013, dar mare parte din resurse au fost irosite, iar în materie de infrastructură este departe de celelalte ţări, chiar şi faţă de Bulgaria.
În privinţa alocărilor pentru educaţie şi sănătate, Ionuţ Dumitru a arătat că acestea sunt foarte mici, în timp ce pentru protecţia socială plătim cele mai mari sume.
La capitolul restanţe ale României în demersul de convergenţă către economia zonei euro, Ionuţ Dumitru a menţionat şi eficienţa energetică redusă, dar şi problema încă nerezolvată a companiilor de stat.
"Avem o ineficienţă foarte clar evidenţiată de faptul că arieratele raportate la cifra de afaceri la companiile de stat este de peste 50%, în companiile private este sub 10%", a atras atenţia economistul şef al Raiffeisen Bank România.
De asemenea, întreprinderile de stat beneficiază de tratament preferenţial prin faptul că nu îşi plătesc contribuţiile datorate, este de părere Ionuţ Dumitru.
O altă problemă a ţării noastre o reprezintă adâncirea disparităţilor regionale, a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal, subliniind că această situaţie poate să reprezinte chiar o problemă de securitate naţională.
• Lucian Croitoru: "Nu trebuie să creştem taxele, ci să raţionalizăm cheltuielile"
Ţara noastră nu ar trebui să majoreze impozitele, ci să asigure o cheltuire mai bună a banilor publici, a declarat, la rândul său, Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.
O altă măsură care poate să contribuie la pocesul de convergenţă al ţării noastre cu zona euro o reprezintă sporirea libertăţii economice, potrivit domniei sale.
Lucian Croitoru a îndemnat şi realizarea unei reforme legislative, care să clarifice situaţia dreptului de proprietate, la prioritizarea investiţiilor şi la reformarea sistemului administrativ, inclusiv prin introducerea de tehnologie modernă.
"Nu trebuie să sacrificăm investiţiile pentru a creştere transferurile, ci să procedăm exact invers", a subliniat oficialul BNR.
Alte măsuri pe care consilierul guvernatorului Băncii Centrale le-a recomandat vizează creşterea calităţii sistemului de învăţământ, adoptarea unor termene realiste de finalizare a reformelor şi implementarea de modele importate cu luarea în considerare a specificităţilor locale.