IONUŢ DUMITRU, PREŞEDINTELE CONSILIULUI FISCAL: "MFP are o nevoie foarte mare de finanţare, în acest an"

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) are o nevoie foarte mare de finanţare, în acest an, care vine atât din obligaţia de rostogolire a datoriilor publice, cât şi din necesitatea de acoperire a deficitului bugetar, ne-a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care ţara noastră a atras 2 miliarde euro de pe pieţele externe, printr-o emisiune de euroobligaţiuni în două tranşe, cu maturităţi de 12 ani şi 20 ani, după cum a anunţat MFP.

Ionuţ Dumitru ne-a precizat: "Necesarul acesta de finanţare este reprezentat de banii pe care MFP trebuie să îi atragă din piaţă în 2018. În fiecare an îşi face un plan de finanţare, stabileşte cât ia din pieţele interne şi cât din pieţele externe. Pentru anul acesta, planul este să se finanţeze cu cinci miliarde euro din pieţele externe, dintre care deja s-a împrumutat cu două miliarde şi mai are de luat trei miliarde euro. Emisiunea făcută săptămâna trecută este parte a planului de finanţare pentru 2018, fiind o mişcare uzuală a Finanţelor".

Şeful Consiliului Fiscal estimează că MFP are nevoie, în acest an, de echivalentul a 75 de miliarde de lei - cinci miliarde euro din pieţele internaţionale şi restul de pe piaţa locală.

Condiţiile în care ţara noastră s-a împrumutat săptămâna trecută sunt foarte bune, estimează Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale, care ne-a spus: "Finanţarea pe care am reuşit să o obţinem a fost făcută în condiţii foarte bune - pe perioade de 12 până la 20 de ani şi la dobânzi impecabile. Este foarte interesant să MFP s-a dus către euro. Dobânzile pe euro sunt foarte mici - moneda europeană este singura care împrumută foarte ieftin acum - mai avem şi obligaţii în euro, iar aceasta constituie o adicţie foarte bună de valută, care compensează într-un fel sau altul deficitul de cont curent şi presiunea pe curs.

În alte jurisdicţii, banca centrală are doar grija dobânzii, iar Ministerul de Finanţe este cel cu grija cursului de schimb. În mod normal, rezultatul operaţiunilor MFP, al trezoreriei statului este cel care controlează cursul, care este un rezultat al relaţiilor comerciale şi financiare şi nu al politicilor monetare".

La rândul său, economistul Dragoş Cabat consideră că era nevoie ca ţara noastră să iasă pe pieţele internaţionale, ca să aibă o curbă mai bună de randament: "Trebuie să încercăm maturităţi cât mai lungi (să ajungem la 10-15 ani) - iar MFP asta şi încearcă să facă -, ca să vedem la ce dobânzi ne putem împrumuta, astfel încât randamentul să fie bun. Orice ţară trebuie să fie activă, adică din când în când să analizeze pieţele internaţionale, ca să ştie de unde se poate împrumuta atunci când are nevoie".

Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat, în data de 1 februarie 2018, suma de 2 miliarde euro de pe pieţele financiare internaţionale, printr-o emisiune de euroobligaţiuni în euro, în două tranşe, din care 750 milioane euro cu maturitatea de 12 ani cu cupon 2,50% şi 1,25 miliarde euro cu maturitatea de 20 ani cu cupon 3,375%, au anunţat reprezentanţii instituţiei. Aceştia au precizat că emisiunea s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor, fiind suprasubscrisă de peste 2 ori.

"Tranzacţia face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2018, prin această emisiune România asigurând o parte importantă din necesarul de finanţare de pe pieţele externe pentru acest an, consolidând totodată rezerva financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei statului. Totodată, prin maturităţile alese, România a urmărit atingerea obiectivului de extindere a curbei de maturităţi în euro", arată comunicatul MFP.

Acesta subliniază că cererea totală a cumulat peste 5,3 miliarde euro, provenind din aproximativ 300 de ordine de subscriere din partea investitorilor, cererea finală la nivelul preţului stabilit ridicându-se la peste 4 miliarde euro (1,7 miliarde euro pentru tranşa de 12 ani şi 2,4 miliarde euro pentru tranşa de 20 de ani). Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi a tipurilor de investitori pentru ambele tranşe, înregistrându-se o participare din 28 de ţări pentru fiecare dintre tranşe, conform sursei citate.

Cele două tranşe au fost realizate la cele mai mici marje peste cotaţiile de referinţă mid-swap pentru maturităţile emise, potrivit MFP, care menţionează: "Astfel, pentru maturitatea de 12 ani s-a obţinut un randament de 2,585%, iar pentru emisiunea de 20 ani s-a obţinut cel mai scăzut cost aferent acestei maturităţi, cu un randament de 3,45%, în scădere faţă de emisiunea cu aceeaşi maturitate realizată în octombrie 2015 la un randament de 3,93% (care a fost redeschisă ulterior în februarie 2016 la un randament de 3,90% şi în aprilie 2017 la un randament de 3,55%)".

Ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici a subliniat: "Emisiunea de euroobligaţiuni realizată ieri (n.r. 1 februarie 2018) nu este un împrumut special, ci este un instrument uzual pe care Ministerul Finanţelor Publice îl utilizează pentru asigurarea necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice. Aceste emisiuni reflectă, însă, percepţia mediilor investiţionale şi a pieţelor financiare asupra evoluţiei României pe termen lung. Suprasubscrierea celor două tranşe de emisiune, cât şi diversificarea bazei investiţionale atât pe tipuri de investitori, cât şi din punct de vedere geografic reflectă încrederea pe termen lung în dezvoltarea economică a ţării noastre. Această emisiune se încadrează perfect în strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale care vizează extinderea maturităţii portofoliului de datorie şi implicit reducerea riscului de refinanţare, consolidarea rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei statului, precum şi minimizarea costurilor pe termen lung aferente împrumuturilor guvernamentale".

Emisiunea a fost intermediată de Barclays Bank PLC, Erste Group Bank AG, Societe Generale, Unicredit şi ING Bank NV.