IONUŢ DUMITRU, PREŞEDINTELE CONSILIULUI FISCAL: "Prognozăm că, pentru 2018, deficitul de cont curent va ajunge la 9,150 miliarde euro"

Deficitul de cont curent înregistrat de ţara noastră sare peste pragul de semnal de 4% din PIB, a atras atenţia Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, adăugând că prognoza Consiliului pentru întregul an 2018 este de 9,150 miliarde de euro.

Domnia sa ne-a declarat, ieri: "Deficitul de cont curent a crescut foarte mult, iar, pentru întregul an 2018, prognoza noastră de deficit este de 9,150 miliarde de euro. Este posibil, însă, ca deficitul să ajungă la mai mult decât ne aşteptam, având în vedere că la 11 luni a atins acest prag. Ca procent din PIB avem o estimare de 4,5%, dar este posibil ca şi aceasta să fie depăşită".

Afirmaţiile domniei sale vin în contextul în care datele provizorii publicate, ieri, de către Banca Naţională a României (BNR), arătau că deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a majorat la 8,730 miliarde de euro, în perioada ianuarie-noiembrie 2018, în creştere de la 5,468 miliarde de euro, în primele 11 luni din 2017.

Potrivit BNR, în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,535 miliarde de euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 169 milioane de euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 260 milioane de euro, iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mic cu 298 milioane de euro.

Domnul Dumitru ne-a mai spus: "Cumva, era de aşteptat, deşi dinamica anului 2018 ne-a suprins: la începutul anului vedeam o dinamică mai domoală a majorării deficitului de cont curent, dar importurile au crescut foarte mult chiar pe finalul lui 2018, ceea ce a dus la o evoluţie chiar mai slabă decât ne aşteptam - pentru balanţa comercială noi avem o prognoză de deficit de circa 14 miliarde de euro, pe tot anul trecut, dar probabil că va fi mai mult".

În plus, conform domniei sale, deşi deficitul de cont curent al României este, în prezent, semnificativ mai mic decât cel consemnat înainte de criza economică (când a fost şi 14% din PIB), acesta rămâne unul destul de ridicat în contextul în care în Europa majoritatea ţărilor au surplusuri.

Preşedintele Consiliului Fiscal a explicat: "Să ai deficit, chiar dacă el nu este, încă, unul foarte mare, nu este tocmai bine. Este de menţionat că cel puţin toate ţările din Europa Centrală şi de Est au surplusuri pe balanţele comerciale, iar noi suntem singura cu deficit. În ceea ce priveşte deficitul de cont curent, noi şi Slovacia - din câte îmi aduc aminte - suntem singurele state cu deficit de cont curent, deşi cel al Slovaciei este mult mai mic decât cel consemnat de România. Faptul că suntem printre puţinele ţări de la nivel european cu deficit, care a şi crescut destul de mult, depăşind 4% din PIB, este clar, o faţetă a unor dezechilibre din economie care se accentuează".

Ionuţ Dumitru a atras atenţia şi asupra finanţării deficitului de cont curent prin investiţii străine directe şi intrări de fonduri europene, menţionând că şi din acest punct de vedere situaţia s-a deteriorat.

Potrivit cifrelor de la BNR, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,842 miliarde de euro, în primele 11 luni din 2018 (comparativ cu 4,460 miliarde de euro în intervalul similar al anului precedent), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3,771 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,071 miliarde de euro.

În legătură cu acest aspect, economistul ne-a spus că, în ciuda majorării uşoare a nivelului investiţiilor străine directe în România şi a intrărilor de fonduri europene, ele rămân la jumătate din deficitul de cont curent, ceea ce ar trebui să creeze îngrijorări şi din perspectiva sustenabilităţii finanţării acestui deficit, el fiind expresia unui exces de cerere din economie, care s-a creat şi s-a accentuat pe seama stimulului fiscal din ultimii ani.

"Noi, la Consiliul Fiscal, am avertizat asupra riscului ca dezechilibrele externe să fie alimentate de scăderea mult prea agresivă a TVA şi de majorarea salariilor şi pensiilor. Acestea au implicat o cerere de consum, care nu îşi găseşte contrapartidă în oferta internă şi alimentează importurile. Mai mult, pot spune că oferta internă nu este foarte competitivă, producătorii români trebuind să facă faţă unor creşteri de costuri destul de mari, în special cu forţa de muncă", a subliniat Ionuţ Dumitru.

Banca centrală a anunţat, ieri, că în perioada ianuarie - noiembrie a anului trecut, datoria externă totală a ţării noastre s-a majorat cu 2,003 miliarde de euro.

În cazul datoriei externe, care în ultimii ani a început să crească din nou, România nu a ajuns, încă, la nivelul de criză (s-a mai redus dependenţa de finanţare străină faţă de momentul pre-criză), dar în acest context, presiunile pe curs vor fi tot mai mari, a mai precizat economistul, adăugând: "Cu o balanţă comercială deficitară, cererea de euro creşte şi în felul acesta, în mod fundamental, structural, leul este sub presiunea deprecierii".

Datele BNR mai notează: "În structură, datoria externă pe termen lung însuma 67,726 miliarde de euro, la 30 noiembrie 2018, (68,2% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,2% faţă de 31 decembrie 2017. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2018 nivelul de 31,638 milioane de euro (31,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 9,7% faţă de 31 decembrie 2017".

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 20% în perioada ianuarie - noiembrie 2018, comparativ cu 25% în anul 2017, conform băncii centrale, iar gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii era de 4,8 luni, la 30 noiembrie 2018, în comparaţie cu 5,4 luni, la 31 decembrie 2017.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2018 a fost de 72,4%, comparativ cu 79% la 31 decembrie 2017, mai transmite BNR.