IPP: "Proiectul legii privind concesiunile de servicii riscă să descurajeze operatorii privaţi oneşti"

Proiectul legii privind concesiunile de servicii şi lucrări, supus recent consultării publice de către Guvern, riscă să descurajeze operatorii privaţi competitivi de a participa la procedurile de concesiune de lucrări/servicii, arată Institutul pentru Politici Publice (IPP) într-un comunicat remis redacţiei.

"Acest proiect stabileşte mecanisme greoaie, aparent transparente, fără un orizont previzibil de încheiere a contractelor, cu riscuri iminente de excludere în diferite etape ale procedurii, proceduri care ar trebui să fie îndeplinite de funcţionari competenţi în proceduri financiar-manageriale având disponibilitate de asumare a deciziilor dar şi spirit de inovaţie", susţine IPP.

Spre deosebire de prevederile Directivei care vorbesc despre calcularea tuturor investiţiilor în evaluarea duratei unui contract de concesiune, în proiectul de lege aflat în dezbatere se ia în calcul exclusiv investiţia iniţială şi costurile de operare. Este posibil ca textul proiectului guvernamental să fi preluat o traducere defectuoasă, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP) propunerea lansată în dezbatere abundând în erori de traducere/preluare de termeni necunoscuţi în legislaţia şi practica românească - ceea ce va ridica greutăţi la implementare.

"În loc să manifeste preocupare pentru stimularea participării unor operatori privaţi competitivi pe o piaţă a serviciilor publice (ba dimpotrivă, proiectul mimează concurenţa obligând, artificial, funcţionarii să asigure ei un număr mimin de ofertanţi), actul normativ privind concesiunile de servicii şi lucrări se cramponează în proceduri, hârtii, chichiţe şi detalii legate de etapele procedurile de atribuire, insistă asupra obligativităţii asigurăririi unei minime transparenţe la momentul lansării intenţiei/atribuirii, de parcă în materia concesiunii de servicii/lucrări totul se termină la momentul atribuirii", se arată în comunicatul Institutului.

IPP pune la îndoială, în temeiul experienţei de monitorizare a managementului serviciilor la nivelul întregii ţări şi implicit a contractelor de concesiune, că proiectul va asigura transparenţa şi mai ales responsabilitatea publică necesare în gestionarea contractelor de concesiune sesizând că, de exemplu, studiul de fundamentare a deciziei privind concesionarea nu este public. "Dovada că iniţiatorii nu au evaluat corect condiţiile de aplicare a legii o constituie practica curentă care arată că autorităţile publice locale, confruntate cu solicitări de informaţii publice despre îndeplinirea contractelor de concesiune, nu comunică aceste date pentru că pur şi simplu nu le au, nu urmăresc efectiv parametrii de performanţă din implementarea concesiunilor odată preluată gestiunea de către un operator economic", argumentează IPP.

Fără a fi corelat cu celalalt act normativ supus recent consultării publice - cel al achiziţiilor publice clasice, prin care s-a încercat simplificarea "poverii administrative" la care este supus un operator - participant într-o procedură de achiziţii, în acest proiect de lege al concesiunii, unui operator privat i se cer aceleaşi "nenumărate" acte doveditoare a capacităţii sale tehnico-profesionale, ignorându-se posibilitatea ca respectivul să fi fost certificat anterior în domeniu. "Iniţiatorii proiectului se cramponează de proceduri, nu urmăresc simplificarea şi eficientizarea mecanismelor de participare a operatorilor privaţi în managementul utilităţilor publice, pe scurt: nu preiau spiritul de flexibilitate şi simplitate a procedurilor - sugerat de către Directiva în domeniu", se mai arată în comunicat.

În opinia Institutului, "prevederile legate de excluderea de la proceduri sunt atât de stufoase încât intuim o descurajare a operatorilor privaţi competitivi de a mai participa pe această piaţă a concesiunilor publice, o piaţă care, numai la nivelul serviciilor publice municipale, însumează anual peste 12 miliarde de euro".

Marea provocare - care constituie şi o vulnerabilitate pentru operatorii privaţi care ar fi potenţial interesaţi să intre în această piaţă - o reprezintă, în opinia Institutului pentru Politici Publice, nivelul de pregătire economico-managerială aşteptat de la funcţionarii însărcinaţi cu aplicarea legii şi disponibilitatea acestora de asumare a răspunderii pentru deciziile luate, pe toată durata îndeplinirii contractelor de concesiune. "Suntem de părere că nu programele de pregătire clasice vor creşte nivelul de competenţă în rândul funcţionarilor responsabili cu aplicarea acestei legi în viitor, ci alte mecanisme de stimulare (concomitent cu întărirea mecanismelor de prevenire a conflictelor de interese) pentru cei care sunt dispuşi să îşi asume decizii, fără să tergiverseze lucrurile", transmite IPP în comunicat. În selectarea câştigătorului unei concesiuni, noile criterii de departajare a ofertelor se vor axa pe elemente care solicită un nivel ridicat de asumare a răspunderii (impact de mediu/impact social/grad de inovare) concomitent cu o bună pregătire economico-financiară şi sectorială.

"În condiţiile unor practici de control neuniforme, funcţionarii se pot simţi vulnerabili (cu tot cu studiul de fundamentare pe care sunt obligaţi să îl realizeze, cu experţi externi, înaintea demarării procedurilor de concesionare) în asumarea deciziei cu privire la mecanismul de plată al operatorului economic - prin taxă de utilizare sau prin plăţi de disponibilitate ori cu privire la lotizarea sau nu a unui contract. În România, practica lotizării, astăzi recomandată de CE, a fost, în ultimii 7 ani, subiect al unor investigaţii complexe, funcţionarii solicitând constant îndrumări/puncte de vedere de la autorităţile centrale, ceea ce ne determină să sugerăm o temeinică pregătire a corpului funcţionarilor publici însărcinaţi cu aplicarea acestui act normativ.

În materia concesionării serviciilor sociale, proiectul pare să permită o abordare mai lejeră (prin simpla anunţare a intenţiei) dar, în final, acest lucru presupune un grad de responsabilitate sporit la nivelul decidenţilor, inexistent astăzi, astfel că ne exprimăm rezerva cu privire la funcţionalitatea în practică a acestei abordări fără un impuls (gen diseminare de bune practici) din partea autorităţilor centrale", mai arată comunicatul.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) anunţă că va participa la toate etapele de consultare publică şi va organiza, la rândul său, o amplă dezbatere pe acest subiect în perioada imediat următoare, propunându-şi să susţină prevederi menite să încurajeze participarea în piaţa concesiunii de servicii a unor operatori competitivi, pe bază de reguli simple şi clare.