Isărescu: "Dezechilibrul fiscal-bugetar, principala problemă pe care o avem de rezolvat"

Dezechilibrul fiscal-bugetar al României este în mod categoric şi recunoscut ca fiind principala problemă pe care o avem de rezolvat în prezent, consideră Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Şeful băncii centrale evidenţiază că ne confruntăm şi cu o presiune a timpului în ceea ce priveşte reducerea dezechilibrelor din economie: "Bineînţeles că nu este numai o chestiune, să spunem financiară sau fiscală, ca să o apropii de subiect, are o componentă de stabilitate politică - Guvernul trebuie să asigure în acelaşi timp stabilitatea politică. Are şi o componentă de coeziune socială. Măsurile pe care Guvernul le va lua, probabil le va anunţa săptămâna viitoare, va trebui să păstreze coeziunea socială, să pregătească ţara pentru anul viitor de alegeri. Şi, bineînţeles, are componenta de stabilitate financiară, fiscală, bugetară. Cum se vor îmbina toate aceste lucruri? E, asta este arta Guvernului! Banca Naţională a anunţat în urmă cu mai multe luni că noi sprijinim orice soluţie va ieşi din această dezbatere, care are componentă politică şi care îmbină toate cele trei sau patru aspecte".

• Daianu, Consiliul Fiscal: "Nu există miracole în economie"

Suntem într-o situaţie foarte dificilă în ceea ce priveşte echilibrul bugetar şi balanţa externă, consideră academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: "Avem un deficit structural foarte mare. Se pare că este cel mai mare deficit structural din Uniunea Europeană, diverse estimări plasându-l în jur de 6%. Noi trebuie să-l ducem spre 3% dacă vrem să intrăm şi în zona euro, dacă vrem să avem spaţiul fiscal necesar pentru a amortiza şocuri externe, de la războaie până la pandemii, crize. Nu vom putea continua cu asemenea deficite! Iar această corecţie nu se poate realiza printr-un miracol. Nu există miracole în economie! Această corecţie înseamnă nemulţumire, înseamnă frustrare, înseamnă mânie, pentru că ai o criză a nivelului de trai! Oamenii sunt speriaţi, nu vedeţi că bucăţi de drone pică pe teritoriul României şi noi venim acum şi cu o corecţie macroeconomică care trebuie făcută şi pe care nu o putem amâna?".

În opinia academicianului, citat de Hotnews, România a făcut o eroare monumentală în 2015-2016 când au fost reduse taxe şi impozite, crescând în acelaşi timp cheltuielile: "Aşa ceva rar găseşti în istoria economică modernă! Pur şi simplu nu se întâmplă aşa ceva. Am ajuns cu veniturile fiscale de la 19% din PIB la 15% din PIB, o diminuare de 4 puncte procentuale din PIB! Şi am fost avertizaţi, Guvernatorul ştie! Ni s-a spus: Nu vă jucaţi cu focul că nu veţi putea reveni!"

• Lazea, BNR: "Tuturor a convenit că economia creştea pe consum, nu pe investiţii"

Toată lumea a fost mulţumită în anii trecuţi că economia creştea pe consum, nu pe investiţii, atrage atenţia Valentin Lazea, economistul şef al BNR, care a avut, vineri, două mesaje: "Prima observaţie se referă la mirarea care există în mediul de afaceri că în ultimii ani economia mergea foarte bine, zbârnâia, şi anul acesta cine ştie ce accident s-a întâmplat. A greşit cineva şi ne-a băgat într-o problemă cu o maşină care mergea foarte bine. Eu atrag atenţia că, din 2015, s-a mers în mod deliberat pe forţarea creşterii prin consum, printr-un consum mai mare decât oferta internă, adică prin importuri. Modelul de creştere prin consum, prin scăderea fiscalităţii, prin creşterea de importuri şi prin deficite a fost foarte convenabilă pentru toată lumea. S-ar fi văzut lucrul acesta şi anul trecut dacă nu era criza energetică şi inflaţia rezultată. S-ar fi văzut şi în 2020-2021 dacă nu era pandemia şi consumul nu ar fi fost reprimat din această cauză. Dar toată lumea s-a complăcut, a fost mulţumită că maşina merge, nu s-a uitat nimeni că maşina era cu benzină de import, vorba domnului Daniel Dăianu. Deci modelul era deliberat făcut, a convenit tuturor creşterea pe consum , nu pe investiţii, iar acum a venit nota de plată.

A doua subliniere este că toată această schimbare de filozofie s-a făcut în anul 2015, când Guvernul Ponta a modificat Codul Fiscal. Atunci s-a dat semnalul potrivit căruia cota unică nu mai reprezintă nimic, se poate excepta de la ea cât se doreşte, iar grupurile de interese pot să facă presiuni când şi cum doresc".

O echipă de experţi în fiscalitate coordonată de avocatul Gabriel Biriş a prezentat, vineri, o analiză (file:///C:/Users/Redactor%20D/Downloads/TTI_Study_Digital.pdf) a repetatelor modificări ale Codului Fiscal, dar şi impactul acestora în societate. Printre altele, analiza arată că, după şapte ani şi jumătate, s-a ajuns ca doar 47,6% din alineatele Noului Cod Fiscal să rămână în forma iniţială.

Vineri a fost lansat The Tax Institute, primul think tank dedicat analizării impactului măsurilor fiscale în economie, al cărui fondator este avocatul Gabriel Biriş.