Dobînzile practicate de băncile din ţara noastră sînt în continuă scădere. În plus, pînă în vara acestui an, este posibil ca nivelul acestora să se reducă şi mai mult. Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, a precizat, ieri în cadrul unui seminar, că, în opinia domniei sale, marja dintre dobînzile active (la credite) şi cele pasive (la depozite) se va reduce pînă la finele acestui an la 7-8 puncte procentuale. În prezent, diferenţa este de 8-10 puncte procentuale. "Dacă pînă la sfîrşitul anului vom avea dobînzi de 8-10% la depozitele în lei, atunci cele la creditele în monedă naţională vor fi de 16-18%", spune domnul Gheţea.
Pe de altă parte, Mugur Isăres-cu, guvernatorul Băncii Naţionale, consideră că reducerea dobînzilor va fi mult mai substanţială. "Băncile vor fi mult mai curajoase pentru că nu au încotro", adaugă domnul Isărescu. Domnia sa a explicat că instituţiile de credit dispun de un exces de lichiditate, pe care Banca Centrală nu îl va mai atrage. "Nu mai sîntem dispuşi să luăm această lichiditate în orice fel, care să încurajeze o poziţionare pasivă a băncilor faţă de clientelă", adaugă guvernatorul BNR. În prezent, BNR atrage de la băncile comerciale la dobînzi medii mai mici de 9%. Mugur Isărescu consideră că dobînzile la creditele în lei vor ajunge, în vara acestui an, în jurul a 10-12%. De asemenea, pentru a putea realiza această scădere a costului finanţării, BNR intenţionează să reducă nivelul rezervelor minime obligatorii în lei.
Pe de altă parte, finalizarea liberalizării contului de capital nu este lipsită de riscuri. Unul dintre acestea este expunerea economiei naţionale la intrări şi ieşiri bruşte de capital, susţine Mugur Isărescu. În Ungaria, în 2001 au intrat capitaluri speculative de 4 miliarde de euro în doar patru ore. Pentru economia naţională aceasta ar fi un adevărat şoc, la care BNR ar face faţă cu greu, mai ales dacă ţinem cont de faptul că toată rezerva valutară a băncii centrale se ridică la peste 12 miliarde, a precizat Mugur Isărescu, ieri, în cadrul unui seminar organizat de "Fin Media". Alte ris-curi care pot apărea în acest proces sînt majorarea volumului creditului şi aprecierea excesivă a monedei naţionale pînă la împovărarea excesivă a deficitului de cont curent.
Pentru finalizarea procesului de liberalizare a contului de capital, demarat din 1991, au mai rămas de efectuat doar patru etape. Prima dintre acestea vizează accesul nerezidenţilor la depozitele în lei, pînă la sfîrşitul primului semestru al acestui an (ultima dată avansată este luna aprilie). Pasul următor constă în oferirea posibilităţii nerezidenţilor să cumpere sau să vîn-dă titluri de stat. Şi acest lucru se va întîmpla tot în acest an, spune Mugur Isărescu.
O a treia decizie va elimina restricţiile impuse nerezidenţilor în privinţa operaţiunilor pe pia-ţa monetară. În final, rezidenţii vor putea opera în conturi deschise în străinătate. Aceste ultime două măsuri vor fi luate pe parcursul anului 2006.