Isărescu: Grijă la discuţii "exotice" despre criză

Discuţiile în care se abordează tema crizei financiare din perspective mai îndepărtate faţă de problemele noastre interne ne pot determina să uităm de particularităţile pe care le are ţara noastră vis a vis de impactul crizei, a precizat guvernatorul BNR, în cadrul unei conferinţe cu tema "Influenţa cizei internaţionale asupra economiei româneşti".

Una dintre părţile mai puţin bune ale globalizării este că suntem prezentaţi "la grămadă" cu alte ţări după diverse criterii, geografice sau de altă natură, a precizat Mugur Isărescu, argumentând că în ultimele şase luni România a fost comparată cu mai multe ţări, printre care Islanda sau cu ţările baltice, cu care asemănările sunt destul de reduse. "Asocierile cu Islanda au vizat deficitul mare de cont curent, iar cea mai mare asemănare pe care o pot găsi eu este la numărul de locuitori", a precizat guvernatorul. În privinţa comparaţiei cu ţările baltice, cadrul de politică monetară este foarte diferit faţă de cel al acestor ţări, ele având consiliu monetar (legarea monedei naţionale de o altă valută la un curs fix, respectiv euro în cazul statelor baltice şi al Bulgariei), în timp ce regimul cursului de schimb din ţara noastră este unul de flotare controlată, a mai explicat domnia sa.

Referindu-se la piaţa financiară internă, guvernatorul a explicat că nu există o lipsă de lichiditate pe piaţa din ţara noastră după cum se vehiculează, explicând că, dacă până în primăvara anului trecut ne-am confruntat cu un exces masiv de lichiditate, având probleme cu sterilizarea, acest exces s-a diminuat din ultima parte a anului trecut.

Ca argumente, guvernatorul a amintit de "atacul asupra leului" din octombrie, când Banca Naţională a intervenit pentru a apăra moneda naţională, care reprezintă un element esenţial de încredere. "Multe bănci au spus atunci că le-am luat leii, că banca centrală a creat foame de lei în piaţă. Aceleaşi bănci au apărut acum pe prima pagină a ziarelor, spunând că au exces de lichiditate", a afirmat Isărescu.

• Pogea, MFP: Vom face investiţii publice, pentru care e nevoie şi de finanţare externă

Problemele particulare ale economiei ţării noastre şi soluţiile găsite de Guvern au fost prezentate în cadrul aceleiaşi conferinţe de ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea.

Domnia sa a explicat că intervenţia Guvernului prin investiţiile publice care vor avea loc în această perioadă reprezintă o măsură care poate compensa parţial scăderea economică şi reducerea afacerilor companiilor private.

Pentru aceste investiţii este nevoie de finanţare externă, a explicat domnul Pogea, precizând că această nevoie poate fi acoperită printr-un pachet financiar optim de la Comisia Europeană, bănci şi alte instituţii intenaţionale. Ministrul a explicat că ne aflăm în faza de "testări" pentru contractarea unui eventual împrumut extern şi purtăm discuţii cu Comisia Europeană şi cu FMI pentru a vedea volumul, structura şi condiţiile aferente.

Ministrul Finanţelor a asigurat că, în cazul în care România se va confrunta cu probleme, cheltuielile structurale obligatorii vor fi asigurate, din acestă categorie făcând parte: pensiile din sistemul public, cele militare, din agricultură, indemnizaţiile pentru mame, pentru veteranii de război, bursele pentru studenţi, alocările externe, precum şi serviciul datoriei publice.

Gheorghe Pogea a explicat că în cazul în care veniturile scad se vor lua măsuri în vederea reducerii cheltuielilor din zonele care nu au efect multiplicator în economie şi care "au luat-o razna în ultimul timp".

De asemenea, nu sunt excluse şi rectificări bugetare pentru recalibrarea cheltuielilor, având în vedere caracterul incert al veniturilor la buget. "Acestea vor avea loc de câte ori este nevoie, dar nu prea des", a asigurat ministrul, explicând: "La o inconstanţă trebuie să se răspundă cu flexibilitate".

În privinţa impozitării, ministrul a declarat că îşi propune introducerea impozitului forfetar (care presupune alocarea unei sume fixe către buget, în locul impozitului pe profit), pentru companiile care înregistrează pierderi. Această soluţie va fi, însă, analizată împreună cu mediul de afaceri şi se vor stabili criterii de selecţie a firmelor în cauză a precizat domnia sa. Pentru aplicarea impozitului forfetar sunt vizate, în special, firmele din domeniul comerţului, transporturilor, hoteluri-restaurante, precum şi meşteşugarii, care au înregistrat pierderi în ultimii ani de activitate.

Ministrul a mai informat că o altă măsură pe care o va lua în privinţa simplificării fiscalităţii va consta într-un memorandum pentru parafiscalitate pentru reducerea taxelor, care au ajuns la un nivel de peste 485 de taxe.