ISĂRESCU SE ÎNCĂPĂŢÎNEAZĂ: Inflaţie 7,5%, dacă ţiţeiul nu se duce în bălării

Banca Naţională a trecut la politica de ţintire a inflaţie. Inflaţia ţintită la finele anului este de 7,5% , cu o marjă de eroare de un punct procentual şi de 5% pentru anul viitor, dacă nu se va introduce taxa pe valoare adăugată de 22%. Cu o asemenea taxă ţinta de inflaţie ar putea fi stabilită la 6,5%, precizează Mugur Isărescu.

Procesul de dezinflaţie a fost reluat începînd cu trimestrul al treilea, după ce a fost întrerupt în trimestrul al doilea, a declarat, ieri, guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu a adăugat că sînt şanse mari ca ţinta de inflaţie de 7,5% să fie atinsă la sfîrşitul anului acesta. Temerile guvernatorului sînt legate pe de o parte, de creşterea în continuare a cererii agregate din economie şi pe de altă parte, de intrările masive de capital străin în scopuri speculative. La acestea se adaugă creşterea în continuare a preţului ţiţeiului: "Dacă preţul ţiţeiului se duce în bălării, ţinta de inflaţie va fi afectată", a declarat şeful BNR.

Mugur Isărescu consideră că în prezent economia noastră se confruntă cu o "inundaţie" de capitaluri străine şi că acestea nu sînt întotdeauna binevenite. Investiţiile străine directe sînt benefice, explică guvernatorul, pentru că aduc cu ele un spor de productivitate şi cresc potenţialul productiv al economiei; ele cresc Produsul Intern Brut potenţial. La polul opus se află, în opinia domnului Isărescu, intrările de capital pe termen scurt în scop speculativ. Guvernatorul a precizat că BNR nu validează calculele de profit pentru aceste capitaluri şi nu le acomodează operaţiunile. Domnia sa a mai adăugat că atunci cînd ţara noastră va avea nevoie de aceste capitaluri, Banca Centrală va majora dobînzile.

Şeful BNR a fost la fel de tranşant cu privire la încetinirea creşterii cererii agregate, şi a declarat că este dispus să ridice rezervele minime obligatorii la pasivele în valută la 40% sau chiar 50% ca să tempereze creditarea în valută către populaţie. "Oricum, mai sînt şapte trepte pînă la 100%", a persiflat guvernatorul. Totuşi, domnia sa susţine că BNR are la dispoziţie şi alte instrumente ca să încetinească ritmul de creştere a consumului.

Mugur Isărescu susţine că, majorarea cererii este nocivă pentru creşterea economică, iar nu doar pentru ţinta de inflaţie şi de aceea trebuie evitată. Creşterea cererii conduce şi la creşterea PIB, dar aceasta nu este întotdeauna benefică, susţine guvernatorul.

Excesul de cerere existent se explică prin majorările salariale ale anului trecut (normale într-un an electoral - spune Mugur Isărescu), prin reforma fiscală şi cota unică de 16% (care a lăsat la dispoziţia populaţiei mai multe resurse pentru consum) şi nu în ultimul rînd prin creşterea creditului neguvernamental (în special, cel de consum şi în valută). Consumul a înregistrat o creştere de 12% în ultimele 12 luni. Pentru atingerea ţintei, BNR este dipusă să atace, din toamnă, şi creditele comerciale nebancare, a precizat Isărescu.

• BNR nu va apăra nici un prag de curs sau masă monetară

Guvernatorul BNR a reafirmat transparenţa în deciziile de politică monetară pe care o promovează Banca Centrală. Totuşi, domnia sa a precizat că aceasta nu înseamnă transparenţa operaţiilor pe care le face BNR ( ele sînt confidenţiale). BNR nu îşi va anunţa intervenţiile pe piaţa monetară şi valutară. Totuşi, Banca Centrală nu va apăra un anumit curs sau un volum al masei monetare şi va acţiona pentru sterilizarea surplusului de lei sau va interveni pentru aprecierea sau deprecierea monedei naţionale doar în măsura în care astfel va influenţa ţinta de inflaţie, a declarat Mugur Isărescu. "Nimeni nu mă va convinge că lichiditatea în lei este o problemă în economia noastră", a afirmat guvernatorul, adăugînd că această problemă ar putea fi a băncilor, dar că ele trebuie să şi-o rezolve singure. Cînd excesul de lei afectează ţinta de inflaţie BNR va interveni retrăgînd de pe piaţă surplusul de lei prin instrumente de politică monetară, a spus guvernatorul.

Isărescu este de părere că băncile comerciale nu ar trebui să scadă foarte mult dobînzile la depozitele în lei, pentru că riscă să îşi taie resursele în monedă naţională.