Isărescu: "Vom analiza cu mare atenţie altă reducere a dobânzii"

Viitorul Consiliu de Administraţie al BNR va analiza cu foarte mare atenţie orice viitoare reducere a dobânzii, având în vedere traiectoria incertă a inflaţiei pe termen lung, dar va continua reducerea treptată a rezervelor minime obligatorii la lei şi valută, fără să afecteze rezerva valutară, potrivit Guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

Domnia sa a spus: "Pentru că nu suntem siguri pe menţinerea inflaţiei la niveluri reduse a la longue, cred că viitorul CA, dacă va lua decizii de reducere de dobândă, le va lua cu foarte mare atenţie".

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, ieri, să reducă dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,25% la 3% pe an, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, de la 12% la 10%, menţinând RMO la valută la 16%.

Isărescu afirmă că nu vede vreun risc de a inversa trendul în următoarele 12 luni şi de a majora dobânda, dar nu poate exclude un astfel de scenariu.

El a arătat că reducerea rezervelor minime obligatorii în valută se va realiza fără a afecta nivelul rezervelor în valută la BNR, ceea ce sugerează că banca centrală va continua cumpărările de valută din piaţă, pentru a compensa sumele eliberate către bănci.

Această declaraţie reprezintă şi o indicaţie pentru cursul de schimb, întrucât în ultimele luni BNR a contracarat aprecierea monedei naţionale sau chiar a acţionat în sensul deprecierii tocmai prin cumpărări de valută de pe piaţă, potrivit Mediafax.

Pe de altă parte, Isărescu a mai explicat că reducerea dobânzii a fost motivată şi de deciziile BCE, întrucât a păstra un ecart disproporţionat între dobânzile interne şi cele din regiune prezintă riscuri.

"Vedem cum inflaţia scăzută ne afectează pozitiv. Nu suntem în pericol de deflaţie, probabil că în septembrie, pe fondul reducerii preţurilor din septembrie anul trecut, din scăderea TVA la pâine, rata inflaţiei va reveni peste 1%, dar suntem mult sub traiectoria noastră", a completat Isărescu.

El a arătat că situaţia de la nivel european, "aşa complicată cum este", pare să determine o inflaţie mai scăzută în România.

Oficialul BNR a adăugat că embargoul pus de Rusia pentru produsele alimentare a determinat scăderi ale preţurilor volatile, cauzate nu doar de intrări de alimente ieftine din UE, ci şi din Republica Moldova.

"Realitatea este că în această perioadă, şi în lunile următoare, inflaţia va fi semnificativ mai redusă (...) Formula mea finală este că nu putem rămâne străini de ceea ce se întâmplă în Europa şi în zonă", a conchis Isărescu.

Deciziile CA de ieri vizează să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu, corespunzător ţintei staţionare de 2,5% ±1 punct procentual, în paralel cu crearea condiţiilor pentru revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, care să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată, arată reprezentanţii Băncii Centrale.

"Implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici macroeconomice, în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, precum şi reluarea în condiţii prudenţiale a procesului de intermediere financiară, în paralel cu o remunerare adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea perspectivelor favorabile ale economiei româneşti, întărind astfel rezistenţa acesteia la şocuri externe", se spune în comunicatul BNR.

Reducerea dobânzii-cheie şi a RMO pentru pasivele în lei a avut loc în contextul unei rate anuale a inflaţiei care se păstrează la niveluri scăzute, pe o traiectorie inferioară celei prognozate anterior, în principal influenţată de evoluţia preţurilor produselor agro-alimentare şi de inflaţia redusă din zona euro, la care se adaugă persistenţa deficitului de cerere agregată şi ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste.

"Consolidarea pe termen mediu a traiectoriei inflaţiei aşteptate la valori semnificativ mai reduse decât cele proiectate anterior este deocamdată incertă", spun reprezentanţii BNR.

Rata anuală a inflaţiei a consemnat un nivel de 0,84% în august, în scădere de la 0,95% în iulie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei a continuat să scadă la 1,2%, faţă de 1,5% în luna anterioară, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) - indicator relevant pentru asigurarea comparabilităţii la nivel european şi evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană - a coborât la 1,3% în august, faţă de 1,4% în iulie.

Ritmul anual al creşterii economice s-a încetinit, pe fondul decelerării dinamicii cererii interne, care poate fi pusă în principal pe seama contribuţiei negative a formării brute de capital fix.

Din perspectiva ofertei, majoritatea sectoarelor economice au înregistrat performanţe relativ mai puţin favorabile faţă de perioada anterioară, constând fie în decelerări ale ratelor anuale de creştere (industria şi serviciile), fie în contracţii ale volumului de activitate (construcţiile).

Împrumuturile în termeni reali în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut, preluând semnalele transmise de rata dobânzii de politică monetară.

"În acelaşi timp, creditele în valută au continuat să manifeste o dinamică negativă pronunţată, ponderea acestora atingând, în consecinţă, nivelul de 57,1% în luna august 2014, faţă de 58% în luna iunie 2014, respectiv 64,4% în mai 2012. Astfel, dinamica reală a creditului total acordat sectorului neguvernamental (lei şi valută) s-a menţinut în teritoriu negativ, inclusiv pe fondul intensificării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit", se mai spune în comunicat.

Tăierea dobânzii de politică monetară era aşteptată de analişti, care au estimat că banca centrală va menţine şi rezervele minime obligatorii (RMO), la 12% pentru pasivele în lei şi 16% pentru valută.

Cei mai mulţi analişti au anticipat, potrivit opiniilor exprimate într-un sondaj intern al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), că rezervele minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei ar putea fi menţinute de BNR la 12%, în timp ce un număr mic dintre ei au prevăzut o reducere a acestora la 10%.

Aceasta este a doua reducere a dobânzii de politică monetară după reluarea ciclului de scădere, în august, când Banca Naţională a operat o tăiere de 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%.

La şedinţa CA din luna iulie, nivelul dobânzii cheie a fost menţinut la 3,5%, la care a ajuns în februarie, când a fost efectuată ultima reducere din ciclul anterior, de la 3,75%. Ciclul de relaxare a dobânzii de politică monetară a început în iulie 2013, când nivelul se situa la 5,25%, şi a inclus şase trepte de diminuare a indicatorului.

Tot în iulie, au fost reduse ratele RMO pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, de la 18% la 16%, şi menţinute cele în lei la 12%. Ultima tăiere a acestora a fost operată la începutul anului, de la 15% la 12% pentru pasivele în lei şi de la 20% la 18% pentru cele în valută.

Analiştii se aşteaptă la continuarea ciclului de relaxare a politicii monetare şi în noiembrie, când va avea loc ultima şedinţă de politică monetară din acest an, cu tăierea a încă 0,25 puncte procentuale, astfel încât dobânda cheie va ajunge la 2,75%. În acelaşi timp, majoritatea participanţilor la sondaj estimează o reducere a RMO în lei, în paralel cu menţinerea RMO în valută.

De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, după şedinţa CA din august, că prognoza de inflaţie oferă spaţiu pentru o nouă reducere a dobânzii-cheie, dar o decizie va depinde mult mai mult de contextul internaţional şi de fluxurile de capital, după experienţa ultimelor luni, în care criza din Ucraina a suprins prin intrări mari de capital în România.