Israel - pregătit să riposteze, G7 şi ONU îi cer să nu o facă

Actualizare - The Times of Israel: Şefa Trezoreriei SUA anunţă noi sancţiuni împotriva Iranului

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, se pregăteşte să impună noi sancţiuni Iranului în urma atacului său fără precedent din weekend asupra Israelului, relatează The Times of Israel.

Potrivit sursei citate, Yellen va anunţa astăzi sancţiunile în timpul conferinţei anuale a Fondului Monetar Internaţional de la Washington DC şi va îndemna omologii săi care participă la conferinţă să ia măsuri similare în ţările lor de origine.

Yellen afirmă că Trezoreria SUA "nu va ezita să lucreze cu aliaţii noştri pentru a folosi autoritatea noastră de sancţiuni pentru a continua să perturbe activitatea destabilizatoare a regimului iranian".

Ministrul israelian de externe Israel Katz a declarat că a cerut ca 32 de ţări să impună sancţiuni asupra Iranului după atacul de duminică dimineaţă în care a lansat aproximativ 350 de drone şi rachete de atac asupra Israelului.

---

Autorităţile din Israel sunt pregătite să riposteze, după atacul aerian declanşat de Iran la finalul săptămânii trecute, promite să se revanşeze la cel mai potrivit moment, dar cele mai puternice state ale lumii din punct de vedere economic aflate în G7 şi în Consiliul de Securitate al ONU le cer să nu o facă şi să nu escaledeze actualul conflict din Orientul Mijlociu. Aceeaşi poziţie, de neescaladare a conflictului, o au şi statele membre din Uniunea Europeană, care promit, alături de ţările din G7, că Iranul va avea parte de sancţiuni economice ferme din partea democraţiilor occidentale.

Acest conflict din Orientul Mijlociu pare să sugereze, de fapt, dincolo de aparenţe, că este vorba despre manipularea maselor, atât de o parte, cât şi de cealaltă. Nimeni nu vrea un al treilea război mondial care ar putea să fie declanşat de acolo, dar ambele părţi sunt presate de masele populare să atace şi atunci apare această conivenţă, în care Iran anunţă că va ataca şi spune şi unde, şi când, iar americanii cer Israelului să nu atace imediat pe teritoriul Iranului - un argument care poate fi invocat de Netanyahu în faţa propriilor concetăţeni şi este salvat de blamul popular. Evreii, ca popor, şi-ar dori o reacţie rapidă pe teritoriul Iranului.

Este posibil să fie vorba despre o înţelegere la vârf, de ambele părţi, astfel încât, pe de o parte, să nu se declanşeze un război, dar, pe de altă parte, să dea satisfacţie propriilor cetăţeni. Solicitarea americană le dă posibilitatea evreilor să atace în proxy - în Siria, în Liban -, ceea ce aceştia şi fac, şi să detensioneze masele populare ca să nu-şi mai reverse nemulţumirea. La prima vedere, se pare că Netanyahu este viclean şi că ocoleşte interdicţia americană, răzbunându-se în alte părţi, în termeni populari, ceea ce ne poate face chiar să bănuim că s-a trecut din faza de fake news în faza de fake facts.

Iar acest lucru este întărit de şedinţa de ieri a Cabinetului de Război din Israel. Potrivit site-ului de ştiri israelian N 12, pe masa cabinetului au fost puse mai multe soluţii ce conţin diferite niveluri de reacţie. Unele reacţii sunt minore, iar altele sunt mai intense, iar unele pot fi implementate imediat. Sursa citată arată, citând membrii ai Cabinetului de Război: "Scopul Israelului este să rănească Iranul, dar nu să provoace un război total. În plus, Israelul vrea să ia măsuri care să fie coordonate cu americanii".

Din cauza prelungirii şedinţei cabinetului de război, întâlnirea premierului Benjamin Netanyahu cu membrii opoziţiei politice, care trebuia să aibă loc ieri, a fost amânată, mai arată sursa citată.

Tot prin prisma fake facts pot fi interpretate informaţiile venite dinspre autorităţile de la Iran care afirmă că au anunţat SUA - prin intermediul Elveţiei - că va declanşa un atac aerian împotriva Ţării Sfinte, dar că ţintele sunt strict obiective militare şi nicidecum cele civile. Marea Britanie a negat, prin premierul Rishi Sunak, existenţa unor astfel de mesaje anterioare atacului. Mai mult, după atac, potrivit agenţiei iraniene Mehr News, care citează Al Jazeera, Teheranul a trimis un nou mesaj către Washington prin Turcia şi un mesaj către Israel, prin intermediul Egiptului. În cele două mesaje post-atac, autorităţile de la Teheran avertizează atât SUA, cât şi Israel, despre un răspuns aerian mai puternic, în cazul în care autorităţile de la Tel Aviv vor decide să atace obiective militare din Iran.

Ce şochează însă din atitudinea Teheranului este modul în care s-a raportat faţă de Iordania, după ce forţele aeriene din ţara respectivă au sprijinit defensiva israeliană în noaptea de sâmbătă spre duminică, interceptând cu sprijinul logistic al navelor franceze din Marea Mediterană, mai multe drone şi rachete lansate de Iran. Astfel, potrivit agenţiei de stat de ştiri Fars, Ministerul Apărării din Iran a ameninţat ţările care ajută Israelul cu atacuri din partea Teheranului. Preluând informaţiile furnizate de Fars, sgenţia israeliană de ştiri Haaretz a afirmat că Iordania este vizată de o "monitorizare atentă" din partea autorităţilor de la Teheran şi că această ţară va fi următoarea ţintă a atacurilor. Agenţia de presă iraniană Fars citează o sursă care susţine că Teheranul monitorizează atent acţiunile Iordaniei, care ar putea deveni "următoarea ţintă" în cazul în care va ajuta Israelul. Faţă de aceste declaraţii, ministrul de externe al Iordaniei, Ayman Safadi, a anunţat, potrivit Jerusalem Post care citează radiodifuzorul de stat din Iordania - Mamlaka -, că l-a convocat pe ambasadorul iranian pentru a protesta împotriva imixtiunilor în afacerile interne ale regatului.

În corelaţie cu situaţia de mai sus, menţionăm că, ieri, publicaţia The Wall Street Journal a citat mai mulţi oficiali americani care au afirmat că Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au oferit informaţii SUA şi Israelului cu privire la atacul pe care urma să îl declanşeze Iranul duminică noaptea.

O altă declaraţie venită dinspre Teheran pare desprinsă din textele Kremlinului, cu care ne-au obişnuit Vladimir Putin şi acoliţii săi în ultimii doi ani. Astfel, ieri, ministrul iranian de externe Hossein Amir-Abdollahian în cadrul unei conversaţii telefonice cu Ian Borg, ministrul maltez pentru externe, comerţ şi afaceri europene, a afirmat că acţiunea militară a Republicii Islamice Iran ca răspuns la crimele regimului sionist se încadrează în cadrul apărării legitime şi în conformitate cu dreptul internaţional.

La fel şi-a argumentat debutul operaţiunii speciale în Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin care a spus că Federaţia Rusă a declanşat invazia pentru a se apăra legitim şi pentru a-i apăra pe cetăţenii ruşi din republicile separatiste Lugansk şi Doneţk.

Afirmaţiile ministrului de externe iranian au avut însă un scop bine definit şi anume acela de a întări poziţia ţării sale, dat fiind faptul că Malta deţine preşedinţia rotativă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite.

• Discuţii fără rezultat în Consiliul de Securitate

Nu ştim care va fi rezultatul demersului ministrului de externe al Iranului, dar dacă ne referim la întrunirea de urgenţă a Consiliului de Securitate care a avut loc duminică seară, dezbaterile au fost aprinse şi nu s-au soldat cu nicio decizie.

Antonio Gutteres, secretarul general al ONU, le-a transmis la întrunire statelor membre că folosirea forţei împotriva integrităţii teritoriale sau a independenţei politice a oricărui stat este interzisă de Carta ONU şi a condamnat atacul Iranului asupra Israelului.

Antonio Gutteres a spus: "Orientul Mijlociu este pe marginea prăpastiei. Popoarele din regiune se confruntă cu un pericol real al unui conflict devastator la scară largă. Acum este momentul să dezamorsăm şi să dezescaladăm situaţia".

La rândul său, Robert Wood, adjunctul ambasadorului SUA la ONU, a cerut organismului format din 15 membri să condamne fără echivoc atacul Iranului, el afirmând că membrii Consiliului de Securitate au obligaţia de a nu lăsa acţiunile Iranului fără răspuns.

Oficialul american a precizat: "În zilele următoare, şi în consultare cu alte state membre, Statele Unite vor explora măsuri suplimentare pentru a trage Iranul la răspundere aici, la Naţiunile Unite. Permiteţi-mi să fiu clar: dacă Iranul sau împuterniciţii săi vor întreprinde acţiuni împotriva Statelor Unite sau acţiuni suplimentare împotriva Israelului, Iranul va fi tras la răspundere".

În replică, reprezentantul Iranului la ONU, ambasadorul Amir Saeid Iravani, a declarat că acţiunea ţării sale a fost necesară şi proporţională şi a precizat că, deşi Teheranul nu urmăreşte o escaladare sau un război în regiune şi nu are intenţia de a se angaja într-un conflict cu SUA, îşi reafirmă dreptul de a se apăra.

Iravani a spus: "Dacă SUA iniţiază operaţiuni militare împotriva Iranului, a cetăţenilor săi sau a securităţii şi intereselor sale, Iranul îşi va folosi dreptul său inerent de a răspunde în mod proporţional".

Ambasadorul Israelului la Naţiunile Unite, Gilad Erdan, a acuzat Iranul de încălcarea dreptului internaţional în cadrul reuniunii şi a difuzat un videoclip pe o tabletă care, potrivit lui, arăta interceptarea de către Israel a dronelor iraniene deasupra complexului moscheii Al-Aqsa din Ierusalim, unul dintre cele mai sfinte locuri ale islamului.

"Poftim, puteţi să vă uitaţi", a spus reprezentantul Israelului către ambasadorul iranian, căruia chiar a dorit să îi transmită tableta. Erdan a cerut Consiliului de Securitate să condamne Iranul, să reimpună sancţiuni şi să desemneze Gardienii Revoluţiei Iraniene drept organizaţie teroristă.

În replică, Iravani a precizat că Iranul "nu a avut de ales decât să-şi exercite dreptul la autoapărare", din cauza faptului că Consiliul de Securitate al ONU nu şi-a îndeplinit datoria de a menţine pacea şi securitatea internaţională şi nu a condamnat atacul israelian asupra consulatului iranian din Damasc, din 1 aprilie.

Poziţia Iranului a fost susţinută de reprezentanţii Federaţiei Ruse şi Chinei în Consiliul de Securitate, aceştia referindu-se şi la "catastrofa umanitară inacceptabilă din Gaza", cerând o încetare a focului.

• G7 şi UE pregătesc noi sancţiuni împotriva Iranului

Liderii ţărilor G7 - grupul ce reuneşte cele mai puternice economii democratice ale lumii - au condamnat atacul Iranului asupra Israelului şi au promis că vor depune eforturi pentru a încerca să prevină o "escaladare regională incontrolabilă" în Orientul Mijlociu, în urma unei reuniuni care a avut loc duminică.

Marea Britanie, Franţa şi Germania au cerut ieri Israelului să nu riposteze împotriva Iranului, avertizând că un răspuns militar ar putea duce Orientul Mijlociu într-un război total. David Cameron, ministrul de externe al Marii Britanii a declarat pentru BBC că autorităţile de la Tel Aviv trebuie să "gândească" raţional, mai ales că atacul a fost o "dublă înfrângere" pentru Iran, deoarece nu a reuşit să provoace daune majore Israelului. În ceea ce priveşte Iranul, David Cameron a spus că guvernul Regatului Unit analizează luarea unor noi măsuri diplomatice, pe lângă cele 400 de sancţiuni pe care le-a implementat deja.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat, citat de BFM TV, că a sugerat Israelului să declanşeze o politică de izolare a Iranului decât una de răzbunare. Situaţia din Orientul Mijlociu este "foarte instabilă", a adăugat liderul francez ca a precizat că le-a transmis liderilor din Israel să dea dovadă de reţinere pentru a evita o conflagraţie.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat ieri, cu prilejul vizitei oficiale efectuată în China, că va milita pentru dezescaladarea conflictului şi a avertizat autorităţile de la Teheran că Iranul nu mai poate continua cu astfel de atacuri nejustificate la adresa statelor din Orientul Mijlociu. Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat ieri, la Paris, că, după ce "a câştigat în defensivă", Israelul trebuie să-şi asigure acum victoria prin mijloace diplomatice pentru a preveni o escaladare a conflictului.

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene au fost convocaţi de Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Relaţii Externe şi Politica de Securitate, pentru o şedinţă care ar urma să se desfăşoare astăzi la Bruxelles şi în cadrul căreia va fi dezbătută situaţia din Orientul Mijlociu în urma atacului aerian la care Iranul a supus Israelul. Surse diplomatice au afirmat pentru BBC, dar şi pentru mass-media franceză, că nu este exclusă propunerea unor sancţiuni din partea Uniunii Europene în privinţa Iranului.

Ministrul francez de Interne, Gerald Darmanin, le-a cerut prefecţilor să întărească măsurile de securitatea la lăcaşurile de cult evreieşti, precum şi la şcolile religioase, în perioada 22-20 aprilie, deoarece se apropie sărbătoarea Pesah (Paştele evreiesc). Oficialul francez le-a solicitat reprezentanţilor guvernului în teritoriu să acorde "atenţie" în special "slujbelor şi adunărilor care atrag în mod tradiţional un public numeros", decizia fiind luată prin prisma "nivelului foarte ridicat al ameninţării teroriste", din cauza "menţinerii la un nivel ridicat a actelor de natură antisemită" şi a "persistenţei tensiunilor la nivel internaţional, între care atacul Iranului asupra Israelului", se arată într-un comunicat de presă emis de ministerul francez de interne.

În ceea ce priveşte dezescaladarea situaţiei, Nasser Kanaani, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a dat asigurări, potrivit agenţiei iraniene de ştiri Tasnim, că Teheranul nu urmăreşte o escaladare a tensiunilor în regiune după operaţiunea sa de represalii împotriva ţintelor militare ale regimului israelian din teritoriile ocupate.

El a descris operaţiunea pe care forţele militare iraniene au efectuat-o duminică dimineaţa ca răzbunare pentru atacul aerian israelian asupra secţiunii consulare a ambasadei Iranului la Damasc ca fiind o misiune punitivă "necesară şi proporţională" care a lovit doar ţinte militare.

Mai mult, oficialul iranian a avertizat că Israelul va suporta consecinţe mai grave dacă va depăşi anumite linii roşii, linii pe care însă Nasser Kanaani nu le-a nominalizat pentru agenţiile de presă din Iran.

În ciuda asigurărilor date de oficialii de la Teheran că atacul asupra Israelului s-a terminat, duminică şi ieri forţele aeriene israeliene şi forţele americane din regiune au interceptat mai multe drone trimise din Yemen către Ţara Sfântă de rebelii Houthi, ceea ce arată că, fie autorităţile iraniene mint, fie au scăpat de sub control unele grupări teroriste din Orientul Mijlociu.

În aceste condiţii, nu a mai mirat pe nimeni decizia companiei aeriene low-cost EasyJet de a anula toate cursele înspre şi dinspre Israel, până pe 21 aprilie, potrivit unui comunicat publicat de Jerusalem Post şi Times Of Israel, chiar dacă toate aeroporturile din Israel şi din celelalte ţări din Orientul Mijlociu au fost redeschise încă de duminică pentru cursele aeriene civile.

• Ucraina vede ca pe un precedent benefic sprijinul aerian acordat de aliaţi Israelului

Implicarea SUA, a Marii Britanii şi a Franţei în apărarea aeriană a Israelului este văzută ca un precedent benefic de către autorităţile de la Kiev care au solicitat duminică seară prin vocea preşedintelui Volodimir Zelenski un sprijin similar pentru apărarea aeriană a Ucrainei.

Potrivit Reuters, Volodimir Zelenski a spus: "Întreaga lume a văzut că Israelul nu a fost singur în apărarea sa; ameninţările aeriene au fost distruse de aliaţii săi. Când Ucraina spune că aliaţii nu pot închide ochii la rachetele şi dronele ruseşti, înseamnă că este necesar să se acţioneze împreună şi să se acţioneze puternic".

Poziţia preşedintelui ucrainean a fost preluată şi de unii lideri politici din Cehia care au solicitat ca statele europene să apere spaţiul aerian al Ucrainei aşa cum SUA, Marea Britanie şi Franţa au făcut-o pentru Israel.

Potrivit Euractiv.com, Martin Dvorak, ministrul ceh al afacerilor europene a afirmat într-o postare pe reţeaua de socializare X (fostă Twitter): "Atacul de noapte al ayatollahului asupra Israelului a fost respins cu succes datorită unui răspuns internaţional rapid şi a dorinţei de a apăra spaţiul aerian. Este păcat că nu apărăm spaţiul aerian de deasupra Ucrainei cu aceeaşi vigoare". La rândul ei, colega sa de partid care este cap de listă pentru alegerile europarlamentare, Danuse Nerudova, a scris pe X: "Ucraina merită aceeaşi apărare puternică pe care Israelul a primit-o pe bună dreptate de la aliaţii săi".