Italia transferă un prim grup de migranţi către Albania

Italia a început să transfere primul grup de migranţi către centrele pe care le administrează în Albania - o premieră în cazul unui stat membru al Uniunii Europene (UE) -, în virtutea unui acord controversat pe o perioadă de cinci ani, care costă Roma 160 de milioane de euro pe an, potrivit unor stimări, şi care vizează bărbaţi adulţi reţinuţi de Marina şi Paza de Coastă italiană, informează news.ro.

O navă de patrulare aparţinând Marinei italiene, Libra, a plecat luni cu 16 bărbaţi la bord, de pe Insula Lampedusa şi urmează să ajungă în Albania miercuri, a declarat AFP o sursă guvernamentală.

Zece dintre aceşti bărbaţi sunt originari din Bangladesh, iar şase din Egipt.

Ei au fost "interceptaţi" în apele internaţionale duminică de către autorităţile italiene.

Ambarcaţiunile lor au plecat de la Tripoli, în Libia.

Acest transfer intervine în virtutea unui acord controversat, semmat în 2023, de Guvernul Giorgiei Meloni şi Tirana, care prevede înfiinţarea a două centre în Albania, din care migranţii pot depune o cerere de azil.

Acest acord este în vigoare pe o perioadă de cinci ani, costul său este estimat la 160 de milioane de euro pe an şi vizează bărbaţi adulţi "interceptaţi" de Marina sau Paza de Coastă italiene în zona lor de căutare şi salvare în apele internţaionale.

Procedura prevede un prim control la bordul unei nave militare, urmat de un transfer într-un centru din nordul Albaniei, în portul Shengjin, în vederea unei identificări, iar apoi un transfer către al doilea centru, într-o fostă bază militară, la Gjader.

Migranţii urmează să fie reţinuţi în aceasta, în virutea unei măsuri de retenţie administrativă decisă de către prefectul Romei, în construcţii prefabricate de 12 metri pătraţi înconjurate de ziduri înalte şi camere de supraveghere ale poliţiei, în aşteptarea soluţionării cererii lor de azil.

Interiorul taberei este plasat sub responsabilitatea italienilor, iar siguranţa exterioară este asigurată de către forţe de ordine albaneze.

Persoanele considerate vulnerabile potrivit legii - minori, femei, persoane care suferă de tulburări mentale, victime ale torturii, violenţelor sexuale sau traficului de persoane - nu sunt vizate de această procedură.

Soluţionarea cererilor de azil poate dura până la patru săptămâni, potrivit unei surse la curent cu procedura care a cerut protecţia anonimatului.

În cazul bărbaţilor cărora li se refuză azilul, în tabătă au fost instalate celule.

Peste 300 de militari, medici şi judecători italieni sunt angajaţi în această operaţiune.

"Nu există sârmă ghimpată, există asistenţă. Toţi pot cere o protecţie internaţională şi obţine un răspuns în câteva zile", anunţa sâmbătă ministrul italian de Interne Matteo Piantedosi, referindu-se la aceste centre de "detenţie uşoară".

Însă Sindicatul Administraţiei Publice UILPA a denunţat vineri condiţiile de trai în aceste centre şi restricţii ale accesului la apă, electricitate şi mijloace de comunicare.

Şefa Partidului Democrat (PD, centru-stânga)â, principala formaţiune din opoziţie, Elly Schlein acuză Guvernul Meloni de o "creştere a impoztelor şi risipirea a aproape un miliard de euro" în decurs de cinci ani "în detrimentul drepturilor fundamentale ale omului".

Italia şi Ungaria au propus o extindere a acestui principiu la scara Europei şi înfiinţarea unor "huburi de expulzare" - centre în care să fie trimişi migranţi ilegali în ţări din afara Uniunii Europene (UE).

Această propunere urmează să fie discutată la un summit european, joi şi vineri, la Bruxelles.

În afară de Albania, Guvernul Maloni a încheiat un acord cu Tunisia, care prevede un ajutor economic în schimbul unor eforturi sporite de oprire a migranţilor care pleacă de pe teritoriul tunisian către Italia.

Italia a reînoit, de asemenea, un acord încheiat în 2017 cu Guvernul libian de la Tripoli, susţinut de ONU, în virtutea căruia Roma asigură o formare şi o finanţare Pazei de Coastă libiene pentru ca aceasta să oprească plecarea migranţilor sau îi trimite înapoi în libia pe cei pe care îi prind pe mare.