Japonia, ţara cu cea mai mare datorie guvernamentală raportată la PIB

Raportul datorie publică/PIB este un indicator cheie al sănătăţii financiare a unei ţări, oferind o perspectivă asupra capacităţii guvernului de a-şi gestiona datoria şi, totodată, modelează flexibilitatea politicii fiscale şi joacă un rol crucial în influenţarea încrederii investitorilor, potrivit unei analize visualcapitalist.com.

Sursa citată a creat un inforgrafic în parteneriat cu Fundaţia Hinrich, care arată cât este datoria guvernamentală ca procent din PIB în 30 de economii majore, în baza datelor din raportul World Economic Outlook al FMI. Analiza include indicele Sustainable Trade 2024 (STI), pe care Fundaţia Hinrich l-a elaborat în colaborare cu IMD World Competitiveness Center.

Conform surselor citate, un raport relativ scăzut între datoria publică şi PIB, cum este cazul în Brunei, se traduce într-un scor ridicat (şi favorabil) al datoriei publice STI. În schimb, o rată relativ ridicată a datoriei publice, cum este cazul Japoniei, s-a tradus într-un scor scăzut (şi, prin urmare, nefavorabil) al datoriilor guvernamentale STI. Scorurile au fost transformate de autorii analizei într-o medie pentru fiecare economie, creând un clasament de la 1 la 100.

Astfel, plasat pe primul loc, Brunei are un raport datorie publică/PIB de 2,3%, şi este urmat de Hong Kong (6,5%), Rusia (19,7%), Taiwan (25%), Cambodgia (25,9%), Peru (32,1%), Vietnam (34%), Chile (39,4%), Bangladesh (39,8%) şi Indonezia (39,9%). Pe locurile 11-20 urmează: Noua Zeelandă (45,9%), Australia (49,4%), Papua Noua Guinee (52,1%), Mexic (53,1%), Ecuador (54,7%), Coreea de Sud (55,2%), Filippine (56,6%), Myanmar (59,3%), Thailanda (62,4%), Malaysia (67,3%). Locurile 21-30 arată astfel: Pakistan (77,1%), India (82,8%), China (83,6%), Marea Britanie (101,1), Canada (107,1%), Sri Lanka (115,5%), SUA (122,2%), Laos (122,8%), Singapore (162,1%), Japonia (252,4%).

Ratele datoriei publice/PIB arată capacitatea unei ţări de a-şi îndeplini obligaţiile financiare. Un raport ridicat poate afecta, de asemenea, încrederea investitorilor, poate submina stabilitatea economică şi poate restrânge creşterea economică. În plus, opţiunile de politică fiscală într-o ţară cu o datorie mare pot fi limitate, conform sursei citate.

De asemenea, este important de menţionat că ratele mari de îndatorare pot masca o dinamică importantă care se află sub ceea ce se vede la suprafaţă. De exemplu, scorul datoriei guvernamentale federale a Chinei este destul de favorabil. Cu toate acestea, nivelurile ridicate ale datoriei locale ale ţării - care nu sunt cuprinse în scor - subminează stabilitatea sa financiară.

• IIF: Datoria mondială, la record

Datoria mondială a atins un nivel record de 312.000 de miliarde de dolari la finele celui de-al doilea trimestru din 2024, pe fondul împrumuturilor contractate de SUA şi China, arată un raport al Institutului Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, conform Reuters.

Potrivit celor mai recente estimări ale IIF, datoria mondială a crescut cu 2.100 de miliarde de dolari în prima jumătate a acestui an, până la 312.000 miliarde de dolari. Este vorba de cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, după ce precedentele date au fost revizuite în jos de IIF, notează Agerpres.

Institutul Internaţional pentru Finanţe a tras un semnal de alarmă cu privire la tendinţa de creştere continuă a împrumuturilor guvernamentale, în raportul său Global Debt Monitor. IIF a prognozat că împrumuturile guvernamentale globale vor creşte de la nivelul actual de 92.000 de miliarde de dolari, până la 145.000 de miliarde de dolari în 2030, urmând să treacă de 440.000 de miliarde de dolari în 2050.

"În condiţiile în care noul ciclu de relaxare demarat de Fed este aşteptat să accelereze ritmul de acumulare a datoriei mondiale, un motiv special de îngrijorare este aparenta lipsă de voinţă politică pentru a răspunde la creşterea nivelului datoriei suverane atât în rândul economiilor mature cât şi în cazul economiilor emergente", se arată în raportul IIF.

Potrivit datelor IIF, creşterea datoriei mondiale cu 2.100 miliarde de dolari în primul semestru al acestui an vine după o majorare de 8.400 miliarde de dolari în prima jumătate a anului trecut.

Pe lângă China şi SUA, primele două economii ale lumii, India, Rusia şi Suedia şi-au majorat şi ele datoriile. În schimb, alte ţări europene şi Japonia au înregistrat o scădere a datoriilor.

Raportul datorie/PIB s-a stabilizat la nivel mondial la 328%, în condiţiile în care cifrele privind producţia au fost parţial susţinute de inflaţia peste ţintă din marile economii.

În cazul pieţelor dezvoltate, raportul datorie/PIB a atins cel mai scăzut nivel de după 2018, ca urmare a declinului împrumuturilor în rândul gospodăriilor şi sectorului corporaţiilor non-financiare.

În contrast, raportul datorie/PIB în rândul pieţelor emergente a atins un nou vârf de 245%, cu 25 de puncte procentuale peste nivelul la care era înainte de carantinele care au avut legătură cu pandemia de Covid.