Jeffrey Franks, FMI: Guvernul mai are mult de lucru ca să scoată ţara din criză

Reporter: Credeţi că anul viitor vom putea atrage mai uşor bani de pe pieţele externe?

Jeffrey Franks: Da. Sunt convins de asta. Cred că, dacă măsurile de aus-teritate pentru reformarea sistemului public vor continua, România va intra în anul 2011 cu o poziţie fiscală mai bună, cu nişte reforme structurale importante, care au fost deja implementate, precum şi alte reforme pe drum (în curs de finalizare), şi asta va face din România un loc atrăgător pentru investitori, unde să-şi plaseze banii.

Reporter: În aceste condiţii este posibil să asistăm şi la o relansare economică. Estimaţi o creştere a economiei de peste 1,5% anul viitor. Nu este prea optimistă aprecierea?

Jeffrey Franks: O creştere de 1,5% nu este mare, dacă ne raportăm la datele istorice.

Reporter: Credeţi că măsura creşterii taxelor a fost una bună pentru economia românească?

Jeffrey Franks: Aşa cum am spus-o ultima oară cand m-am aflat la Bucureşti, este necesară o foarte puternică ajustare, iar alegerea metodelor prin care se va realiza acest lucru nu este uşoară. Am discutat diferite opţiuni cu autorităţile şi iniţial am decis să ne concentrăm exclusiv pe aspectul cheltuielilor. Am sprijinit autorităţile în ceea ce priveşte această măsură, însă am avut unele îngrijorări privind efectele ce ar fi putut apărea în anumite grupuri sau societăţi privind distribuirea cheltuielilor. În final, Curtea Constituţională a invalidat o serie dintre aceste măsuri şi a trebuit ca acestea să fie înlocuite cu creşterea TVA. Avantajul TVA este că este o taxă relativ eficientă şi sigură la colectare, ca venit la buget. Cred că Guvernul s-a gândit că este o balanţă destul de bună între măsura de tăiere a salariilor în sectorul public şi creşterea TVA.

Reporter: Ce aspecte nu vă plac la economia românească? Care sunt provocările imediate?

Jeffrey Franks: Mi-aş fi dorit ca revenirea creşterii economice să se realizeze mai rapid, să fie mai robustă. Acestea fiind spuse, mulţi factori care au dus la această continuă slăbire sunt în afara ariei de control a autorităţilor. Astfel de lucruri se întâmplă peste tot, trăim vremuri grele, suntem în mijlocul celei mai mari crize financiare din ultimii 60 de ani, şi este inevitabil să fie o perioadă dificilă pentru toţi.

Jeffrey Franks: Dacă ne uităm în viitor, mi-ar plăcea să văd îmbunătăţiri în absorbţia fondurilor europene, care prezintă un potenţial imens în ceea ce priveşte creşterea economică, potenţial care trebuie să fie exploatat.

De asemenea, văd o nevoie clară pentru o eficienţă economică sporită, şi asta va necesita investiţii atât pe partea umană, cât şi pe partea fizică a lor. Asta presupune drumuri mai bune, poduri mai sigure, o infrastructură internă pusă la punct, iar toate acestea vor contribui la creşterea economică viitoare.

Al treilea lucru pe care vreau să-l subliniez este continuarea îmbunătăţirii mediului pentru investiţii în România. Aici mă refer la lupta împotriva ineficienţei, birocraţiei şi a corupţiei, atât din sistemul public, cât şi din cel privat. Trebuie să atacăm obstacolele legale care cauzează ineficienţe în sistemul juridic.

Reporter: Aţi vorbit de o slabă absorbţie a fondurilor europene în România. Cum au explicat autorităţile faptul că nu reuşesc să atragă banii europeni?

Jeffrey Franks: Sunt foarte multe obstacole pe care le-am identificat cu privire la absorbţia fondurilor europene, iar cei de la Comisia Europeană vor încerca să dea o mână de ajutor Romaniei pentru a le putea depăşi cât mai repede.

Reporter: Ne puteţi da nişte exemple concludente de astfel de obstacole?

Jeffrey Franks: Procesul elaborării proiectelor trebuie îmbunătăţit. Calitatea proiectelor care sunt aduse în faţa Comisiei Europene trebuie şi ea îmbunătăţită, ca şi viteză de implementare, care e foarte scăzută în acest moment, din cauza obstacolelor legislative, care fac ca procesul de contractare să dureze cel puţin trei - şase luni. De aceea, trebuie să îmbunătăţim semnificativ viteza acestui proces. Ne trebuie oameni mai buni care să facă aceste proiecte mai bune calitativ şi mai rapid.

De asemenea, sunt necesare mecanisme mai bune pentru ca bugetele alocate să fie prioritizate ca investiţii în proiecte europene.

România are un capital bugetat semnificativ, dar dacă banii nu sunt folosiţi pentru proiectele UE, ci pentru alte proiecte, atunci capitalul nu mai ajunge aşa departe. În proiectele finanţate de Uniunea Europeană, autorităţile trebuie să vină doar cu 30% din bani, restul sunt furnizaţi de către UE.

Aşa că dacă autorităţile vor muta banii din aceste proiecte de investiţii care necesită 100% resurse locale în proiecte cu finanţare europeană, veţi avea un proces mai bun.

Reporter: Cine mai credeţi că poate ajuta la simplificarea procesului de absorbţie a fondurilor europene?

Jeffrey Franks: Cred că este loc de îmbunătăţiri prin implicarea mai multor bănci în procesul de absorbţie a fondurilor europene. Băncile pot furniza expertiza tehnică pentru a putea evalua proiectele respective, dar pot asigura, de asemenea, şi cofinanţarea necesară.

Reporter: Aţi vorbit deja cu bancherii despre acest lucru în vizita în ţara noastră?

Jeffrey Franks: Da, am vorbit deja cu mai multe bănci despre acest subiect şi, aşa cum domnul Laurent Moulin, şeful delegaţiei Comisiei Europene în România, a menţionat deja, ieri a avut loc întâlnirea FMI cu băncile pe marginea acestui subiect.

Reporter: Care sunt, în opinia dumneavoastra, plusurile şi minusurile economiei româneşti?

Jeffrey Franks: Evident, cel mai mare minus a fost că situaţia economică a avut de suferit din cauza dezechilibrelor de la începutul crizei, care au făcut ca recesiunea să fie atât de severă. Aşa că minusul cel mai mare care trebuie îmbunătăţit este rezolvarea problemelor fiscale.

Cel mai mare plus pe care cred că îl are România este viitorul luminos pe termen mediu - lung.

Aveţi o populaţie relativ superior educată, un cost scăzut al forţei de muncă, sunteţi membru al Uniunii Europene. Oricare dintre dumneavoastră poate furniza bunuri industriale de bază pentru multe companii internaţionale care vor să vândă pe pieţele europene. Acesta este un avantaj imens în acea zonă.

La categoria alte minusuri, trebuie cât mai repede restructurate firmele de stat, care sunt pline de datorii şi trag în jos economia românească. Dacă nu veţi avea companii energetice eficiente, companii de transport public, va fi greu pentru restul jucătorilor să se dezvolte, pentru că ei au nevoie de infrastructură, de energie, pentru a se dezvolta.

Reporter: Asta înseamnă că recomandaţi autorităţilor să înceapă privatizările firmelor de stat ineficiente?

Jeffrey Franks: Deja în scrisoarea de intenţie am subliniat ce măsuri trebuie luate de autorităţi pentru restructurarea întreprinderilor de stat, iar pe altele să le privatizeze.

Sfatul meu ar fi ca, pe măsură ce economia începe să-şi revină, autorităţile să se ocupe tot mai intens de privatizarea anumitor companii. În timpul crizei nu a fost momentul bun pentru privatizări şi din acest motiv nici nu am mai văzut multe privatizări. Nimeni nu era interesat să cumpere companii, nici măcar companiile internaţionale, care aveau la rândul lor probleme.

Acum însă, cred că este momentul ca autorităţile să deschidă acest subiect.

Reporter: De exemplu, în cazul companiei CFR Marfă, credeţi că este mai bine să fie privatizată sau restructurată?

Jeffrey Franks: Nu este niciun dubiu că restructurarea este imperioasă. Trebuie să vedem, însă, dacă privatizarea este o măsură bună sau doar restructurarea.

Reporter: Dar celelalte sectoare publice, de exemplu cel medical, credeţi că ar trebui privatizate?

Jeffrey Franks: Nu cred, unele ţări europene au, la fel ca România, un sistem public de sănătate, altele au un sector privat de sănătate, dar care este finanţat din bani publici, aşa că sunt diferite modele care pot funcţiona aici. Nu cred că se va pune problema privatizării sistemului public în România.

Când am vorbit de privatizare, m-am referit strict la companiile publice, nu la serviciile publice, deşi în anumite zone, de exemplu autostrăzile, aici ar putea funcţiona foarte bine parteneriatele publice - private, astfel încât atât sistemul public, cât şi cel privat, să se implice direct în modernizarea reţelei naţionale de autostrăzi. Şi acesta este doar un exemplu..

Reporter: Vă mulţumesc!