Flacăra olimpică va fi aprinsă astăzi, la vechiul sit Olympia, în Grecia, în prezenţa preşedintelui CIO, Thomas Bach, cu aproape 100 de zile înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară, ediţia 2024, înaintea unei vaste călătorii care o va duce de la Acropole la Paris. După două ediţii perturbate de restricţiile legate de pandemia de Covid-19, în 2020 şi 2021, pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo (vară) şi Beijing (iarnă), tradiţionala ceremonie din leagănul olimpismului îşi va recăpăta tot fastul, la eveniment fiind aşteptaţi numeroşi oficiali. În sanctuarul din Olympia, în faţa ruinelor vechi de 2.600 de ani ale templului Herei, "marea preoteasă", îmbrăcată într-o rochie asemănătoare cu cele din antichitate, trebuie să aprindă flacăra olimpică în faţa a aproximativ 600 de invitaţi, inclusiv conducătorul mişcării olimpice. Acest ritual într-un astfel de loc se face "cu multă umilinţă" a explicat Nikos Aliagas, care va îndeplini rolul de gazdă. "Simbolurile sunt importante în Grecia. Suntem (...) în universal, pentru că purtăm ceva ne nu ne aparţine, care este o moştenire", a adăugat Aliagas, afirmând că şi-a propus să fie "un intermediar" între Grecia şi Franţa. Întregul sanctuar de la Olympia, devastat de-a lungul istoriei de cutremure şi inundaţii, a fost dedicat lui Zeus, iar Jocurile aveau ca scop să-i aducă acestuia un omagiu. La faţa locului s-a aflat o statuie a "zeului zeilor", acum pierdută, considerată una dintre cele şapte minuni ale lumii antice. Coregrafia ceremoniei de azi, inspirată tot din Grecia antică, a fost încredinţată artistei Artemis Ignatiou, iar mezzosoprana americană Joyce DiDonato va interpreta imnul olimpic. Aşa cum se întâmplă la fiecare doi ani, ceremonia de desfăşoară lângă stadionul în care tinerii sportivi ai antichităţii au disputat primele lor Jocuri, în secolul al VII-lea înainte de Hristos. La acea vreme, femeilor le era interzisă participarea şi aşa a rămas până la abolirea Jocurilor antice, în anul 393 după Hristos. Sistemul de aprindere a flăcării implică utilizarea soarelui şi a unei oglinzi cilindrice parabolice, proces deja cunoscut grecilor antici: razele soarelui care se reflectă în recipient degajează o căldură intensă care permite obţinerea unei flăcări. "Marea preoteasă", actriţa greacă Mary Mina, va putea apoi să ridice torţa, care va fi înmânată primului ei purtător, Stefanos Ntouskos, campion olimpic la canotaj la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Înotătoarea franceză Laure Manaudou, care a cucerit primul ei titlu olimpic în 2004, la Atena, în proba de 400 m liber, este de aşteptat să preia torţa de la Ntouskos şi să fie prima purtătoare a flăcării olimpice din partea Franţei. Flacăra va începe ulterior o călătorie de 5.000 km prin Grecia, timp de 11 zile, de la insula Corfu din Marea Ionică până la insula Santorini din Ciclade, via Kastellorizo, în sud-estul ţării. De asemenea, flacăra va urca pe stânca Acropole pentru a petrece o noapte lângă Partenonul care domina capitala Greciei. Apoi flacăra va fi transmisă organizatorilor francezi pe 26 aprilie, pe stadionul Panathenaic din Atena, locul în care s-au disputat primele Jocuri Olimpice din epoca modernă, în 1896. În Pireu, marele port de la sud de Atena, flacăra se va îmbarca pe Belem, o ambarcaţiune cu trei catarge, pentru a călători spre ţara gazdă a JO 2024, fiind aşteptată la Marsilia, în sud-estul Franţei, pe 8 mai.
Simbolul Jocurilor Olimpice va străbate apoi toată Franţa, trecând prin Antile şi Polinezia Franceză, pentru a ajunge la Paris în ziua ceremoniei de deschidere, 26 iulie.