JUCAN, MEMBRU CNA: "TVR, transformată în agenţie guvernamentală responsabilă cu susţinerea politică a Executivului"

Într-o scrisoare adresată europarlamentarului Silvia Costa, preşedintele Comisiei pentru cultură şi educaţie şi comisarului european Tibor Novracsics din Comisia pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Valentin-Alexandru Jucan, membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), consideră că "inacţiunea membrilor parlamentului României, împreună cu administrarea dezastruoasă a T.V.R. din ultimii ani, a condus la transformarea acesteia din instituţie aflată în slujba interesului public, în agenţie guvernamentală responsabilă cu susţinerea politică a Executivului".

În sursa citată, membrul CNA notează: "În ultimii trei ani, adică de la începutul mandatului meu în C.N.A., am susţinut constant reforma instituţională şi protejarea independenţei editoriale a televiziunii naţionale. În egală măsură, am semnalat aceloraşi instituţii, inclusiv celei din care fac parte, presiunile politice la care este supus T.V.R.

În urma măsurilor luate de către conducerea instituţiei în ultimele zile, salariaţii au recurs la proteste şi apeluri către Parlamentul României.

Din păcate, ignoranţa politicienilor a permis ca T.V.R, organism public cu responsabilităţi speciale în informarea corectă, în susţinerea culturii naţionale cât şi cea a minorităţilor naţionale, să fie acum în pragul falimentului. De fapt, consider că inacţiunea membrilor parlamentului României, împreună cu administrarea dezastruoasă a T.V.R. din ultimii ani, a condus la transformarea acesteia din instituţie aflată în slujba interesului public, în agenţie guvernamentală responsabilă cu susţinerea politică a Executivului.

Deoarece, conform legii, T.V.R. se află sub control parlamentar, demersurile mele au vizat, cu precădere, membrii Parlamentului României, comisiile pentru cultură şi media. Totuşi, am recurs şi la a face apel la Guvernul României. Interesul politic nu a permis ca cei responsabili şi cu prerogative în acest sens, să reacţioneze.

Presiunea politicienilor la adresa televiziunii vine în contextul în care, în România, mediul audiovizual privat este excesiv politizat, neexistând astfel un echilibru în ceea ce priveşte informarea corectă, susţinerea culturii şi a televiziunilor regionale (ca parte a principiului european al susţinerii identităţii sociale, economice şi culturale regionale). Consider că este cel puţin la fel de grav faptul că aceste presiuni, cumulate cu dezinteresul clasei politice româneşti, au dus la dispariţia rolului T.V.R. ca reper al profesionalismului şi stabilităţii în media audiovizuală românească.

Obligaţiile asumate de România, în cadrul familiei statelor europene, ar trebui să fie respectate şi promovate, televiziunea publică ocupând o poziţie strategică în orice democraţie consolidată. Amintesc, aşadar, Recomandarea Parlamentului European din 2 aprilie 2014 adresată Consiliului, Comisiei şi Serviciului European de Acţiune Externă referitoare la rolul radiodifuziunii în promovarea Uniunii Europene şi a valorilor sale. (2013/2187(INI).

De asemenea, Protocolul 29 privind sistemul de radiodifuziune publică în statele membre U.E., anexat Tratatului privind Uniunea Europeană şi Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, susţine faptul că «radiodifuziunea, ca serviciu public în statele membre, este direct legată de nevoile democratice, sociale şi culturale ale fiecărei societăţi, precum şi de necesitatea de a păstra pluralismul în mass-media». Faţă de acest context al valorilor europene, lipsa de responsabilitate a Parlamentului României şi a Executivului în special, nu a permis lansarea unor dezbateri publice serioase în legătură cu reformarea televiziunii publice. Permanent, subiectul taxei pentru televiziue a fost ignorat, ştiindu-se faptul că are cea mai mică valoare din Uniunea Europeană, nivelul de colectare fiind unul extrem de scăzut , din taxa de 0,91 euro numai 70% ajungând propriu-zis la T.V.R. Acest fapt nu este întâmplător, sumele insuficente şi modalitatea deficitară de colectare a taxei lăsând la îndemâna Guvernului, prin pârghiile de finanţare sau de ştergere a datoriilor, supravieţuirea televiziunii, respectiv modul în care politica editorială susţine mediul politic, în detrimentul informării corecte a publicului. Cele cinci studiouri regionale ale T.V.R. au şi ele de suferit, presiunile politice la care sunt supuse, mai ales în ultima perioadă, având la origine interesele unor partide politice de a-şi numi persoane apropiate la conducerea acestora. Aceste studiouri, din cauza lipsei unui buget propriu, defalcat de cel general, nu pot să îşi desfăşoare activitatea corespunzător, în sensul respectării identităţilor economice şi culturale regionale, apropierea de cetăţeni fiind aproape inexistentă. În aceste condiţii, din păcate, prioritare sunt concedierile fără rost, tăierile de salarii dar înfiinţarea de noi posturi de conducere, închiderea postului dedicat culturii şi închiderea postului dedicat informaţiilor la nivel comunitar.

Niciun responsabil guvernamental sau parlamentar nu propune consolidarea rolului şi a atribuţiilor Consiliului de administraţie al T.V.R., în sensul eliminării posibilităţii ca o majoritate politică parlamentară să demită, anual, în funcţie de interes, acest for. Deşi necesare, nu sunt propuse şi susţinute măsuri importante ca: introducerea, prin lege, a unui mandat de trei sau cinci ani pentru Consiliul de administraţie (decalat de mandatul instituţiilor politice), separarea atribuţiilor acestuia de cel al colegiului director, introducerea unor criterii clare şi precise, profesionale şi de probitate pentru selectarea şi desemnarea membrilor Consiliului de administraţie.

În contextul geopolitic actual, consider că România are nevoie de consolidarea instituţiilor de presă, în special a celei la care fac referire, dar şi de relansarea presei scrise care, acum, este aproape inexistentă. Adoptarea unor măsuri care să ofere garanţii de independenţă şi distanţare de zona politică pentru T.V.R. sunt de maximă urgenţă.

De aceea, vă solicit, stimată doamnă Silvia Costa şi stimate domn Tibor Novracsics, intervenţia în realizarea într-un timp cât mai scurt a unui audit, la nivelul instituţiilor pe care le reprezentaţi, în legătură cu situaţia televiziunii publice din România, în favoarea reformării acesteia şi a readucerii ei din serviciul politic în serviciul interesului legitim al publicului".