Populaţia nu ştie să identifice clar cazurile de corupţie, potrivit concluziei raportului privind activitatea din primul trimestru a Centrului de Asistenţă Anticorupţie pentru Cetăţeni, care oferă consultaţii cu privire la modul în care poate fi combătută corupţia. Cu toate acestea, românii reclamă ca fiind cele mai corupte sistemul judiciar (31%), administraţia publică locală (26%) şi cea centrală (20%), după cum rezultă din raport.
În primul trimestru al anului, Centrul a primit 428 de sesizări ale cetăţenilor, însă numai 10% dintre acestea au reprezentat fapte de corupţie, restul făcînd referire la probleme etice sau juridice. "Mulţi dintre cei care au apelat la noi au pornit de la premisa că faptele de corupţie sînt mai mult o problemă morală, aşa cum prevede şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române", a spus unul dintre experţii Centrului, Victor Alistar, care a rugat public Academia Română să includă în viitoarea ediţie a DEX-ului şi definiţia juridică a corupţiei. Adevărata corupţie presupune orice conflict dintre interesul public care trebuie apărat şi interesul personal, nu doar o faptă care încalcă principiile morale.
Dintre faptele de corupţie semnalate de cetăţeni, cele mai multe privesc abuzul în serviciu (25%), traficul de influenţă (23%), luarea de mită (22%), incompatibilităţile (12%).
Raportul mai arată că cetăţenii confundă corupţia cu abuzurile şi erorile administrative privind retrocedarea terenurilor şi deciziile procurorilor de a nu începe urmărirea penală. "Dacă procurorii ar comunica cetăţenilor motivaţia deciziei lor, ar reduce foarte mult din nemulţumirile acestora", a explicat Victor Alistar.
În ceea ce priveşte legislaţia pentru combaterea corupţiei, experţii de la Transparency International au constatat că nu este suficient reglementat conflictul de interese şi abuzul în serviciu, fapt care face ca multe încălcări ale interesului public să nu fie pedepsite. Totodată, instituţiile statului maschează, deseori, faptele de corupţie sub acoperirea neglijenţei în serviciu, care este pedepsită doar cu o sancţiune administrativă.
Ministrul controlului, Ionel Blănculescu, a arătat, în aceeaşi conferinţă de presă, că niciodată nu va putea fi eradicată în mod complet corupţia. "Am prins şi peşti mici şi peşti mari, şi rechini. Rechini mai puţin, probabil că ne-ar rupe năvodul", a spus ministrul Ionel Blănculescu, explicînd că în cazul rechinilor corupţiei este nevoie de mai mult timp pentru probarea vinovăţiei acestora.