Kazaciok la "OMV Petrom"

Strâmtorat financiar, statul a decis să vândă din totalul de 20,64% din acţiunile "OMV Petrom" deţinute de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), un pachet de 9,84% din acţiunile emitentului, păstrându-şi nivelul de acţionar semnificativ (peste 10%).

Sub presiunea înţelegerilor cu FMI, Guvernul a emis, în august 2010, un set de Hotărâri privind vânzarea unor participaţii minore ale sale (pachete de câte 15%) de la "Romgaz", "Transelectrica" şi "Transgaz", pe lângă care a strecurat şi "OMV Petrom".

Autorităţile s-au justificat susţinând că vânzările ar fi menite să finanţeze deficitul bugetar la costuri mai reduse.

• LICITAŢIA

În lunile martie-aprilie, MECMA a organizat licitaţia pentru alegerea intermediarului în cazul vânzării pachetului de acţiuni "OMV Petrom", încheiată cu victoria consorţiului în fruntea căruia se află grupul rusesc "Renaissance Capital" (la consorţiu mai participă "EFG Eurobank Securities", "BT Securities" şi "Romcapital").

Determinant în obţinerea victoriei a fost nivelul extrem de scăzut al comisionului cerut (1,74 milioane euro, calculat la preţul de închidere de vineri al acţiunilor Petrom, la BVB), la jumătate faţă de cea mai apropiată ofertă a contracandidaţilor şi de 3-4 ori mai mică decât cea mai scumpă dintre ele.

Dacă vânzarea ar fi intermediată prin Bursă, atunci acesteia i-ar reveni circa 726 de mii euro drept comision (am aplicat comisionul de 0,135%, perceput de BVB pentru ofertele publice secundare de vânzare, la valoarea totală estimată a pachetului ofertat), conducând la diminuarea câştigului consorţiului la circa un milion de euro.

• PROFIT DISCUTABIL

Dar consorţiul va trebui să-şi mai plătească şi avocaţii care i-au prestat servicii juridice şi să-şi acopere şi propriile costuri cu personalul, astfel că profitul operaţiunii este discutabil că ar mai putea rezulta, sau, în cel mai bun caz, ar putea să se ridice la, cel mult, câte 100-150 de mii de euro pentru fiecare din cele patru societăţi financiare din care se compune consorţiul.

Un deranj inutil, având în vedere amplitudinea operaţiunii şi a societăţilor financiare implicate.

De aceea, eludarea BVB din procedura de vânzare şi alocarea pachetului prin plasament privat par o idee realistă pentru consorţiu, dublându-i profiturile.

Deşi plasamentul privat pare că rezultă natural din logica acestei afaceri, printr-o coincidenţă, el corespunde şi altei logici - celei a strategiei ruseşti în domeniul energetic.

• STRATEGIA RUSEASCĂ ÎN ENERGIE

"Programul pentru folosirea eficientă şi sistematică a factorilor de politică externă pentru dezvoltarea pe termen lung a Federaţiei Ruse", lansat în vara anului trecut de Minis-terul rus de Externe şi aprobat de preşedintele Dmitri Medvedev, prevede consolidarea relaţiilor cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, descrise drept parteneri preferabili în vederea dezvoltării de investiţii pentru modernizarea economiei şi infrastructurii.

Ţara noastră figurează ca subcapitol separat în lista obiectivelor de interes pentru Federaţia Rusă, documentul subliniind necesitatea fortificării business-ului rusesc în sectoa-rele strategice ale economiei româ-neşti, în primul rând în complexul petrolier şi energetic, în metalurgia feroasă şi neferoasă, inclusiv prin participarea la privatizarea întreprinderilor noastre de stat.

Desigur, pachetul de 9,84% din "OMV Petrom" corespunde Programului rusesc, în asemenea măsură, încât este descris întocmai în documentul Federaţiei Ruse, care pare că doar a uitat să-l nominalizeze ca atare.

• OBICEIURI RUSEŞTI

Este notoriu că marile companii private ruseşti îşi sincronizează direcţiile de acţiune şi dezvoltare în parteneriat cu strategiile administraţiei ruse de stat.

Totodată, este notoriu că giganţii industriali ruşi îşi disimulează prezenţa prin "firme-paravan", obstaculând posibilitatea dovedirii realităţii acţionariatului.

În aceste condiţii, nimic nu garantează că, în cazul "OMV Petrom", plasamentul privat, la care, eventual ar proceda consorţiul condus de marea bancă rusească de investiţii "Renaissance Capital", nu va "fortifica" business-ul rusesc "în complexul petrolier" românesc.

• "RENAISSANCE CAPITAL"

În mai 2007, Mihail Dimitrievici Prohorov (avere estimată, în 2011, la 22,7 miliarde de dolari - unul dintre primii trei ruşi în ordinea bogăţiei, al treizeci şi nouălea în lume), şi-a lansat fondul de investiţii "ONEXIM Group", cu un activ evaluat la 17 miliarde de dolari, la acel moment.

În septembrie 2008, "ONEXIM Group" a achiziţionat 50% din "Renaissance Capital", o importantă bancă de investiţii rusească, cea care, acum, în consorţiu cu alte trei instituţii financiare, a câştigat licitaţia pentru intermedierea pachetului de acţiuni "OMV Petrom".

• OMV - PARAVAN PENTRU RUŞI?

"Apar suspiciuni că OMV reprezintă numai o acoperire pentru investitorul rus", a explicat, cu doi ani în urmă, Zsolt Hernadi, preşedintele executiv al MOL, în faţa Comisiei de relaţii externe a Parlamentului de la Budapesta, citat de Reuters, aceasta fiind una dintre cele mai făţişe declaraţii pe subiect, dintr-un lung şir de alte sus-piciuni, exprimate de-a lungul anilor, inclusiv de către preşedintele Traian Băsescu.

Austriecii de la OMV au fost acuzaţi că au vândut ruşilor "solidaritatea energetică europeană", în condiţiile în care continentul european îşi caută alternativa, prin care să curme dependenţa energetică faţă de Federaţia Rusă (care îşi speculează poziţia de forţă, atât politic, cît şi economic).

• "OMV PETROM" CU FAŢA LA EST

Acţionarii principali ai "OMV Petrom" sunt grupul energetic "OMV" (51,01% din titluri), Fondul Proprietatea (20,11%), Banca Europeană pentru Construcţie şi Dezvoltare (2,03%), Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri (20,64%); o proporţie de 6,21% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Dacă ar fi adevărat că OMV este un paravan al ruşilor, atunci posibila achiziţie directă de către ruşi a pachetului de 9,84%, care urmează să fie vândut de MECMA, le-ar conferi indiscutabila dominaţie în acţionariat, cu de netăgăduita influenţă în strategia noastră energetică şi mai larg, în strategia noastră economică.

De la 60%, cât ar controla ruşii, în această eventualitate, până la 75% (pragul de la care, conform Legii societăţilor comerciale, acţionarul majoritar are drept de viaţă şi de moarte asupra companiei), n-ar mai fi decât o aruncătură de băţ a...Fondului Proprietatea.

• RUŞI INDEPENDENŢI DE RUŞI

Din cei 3.300 de kilometri ai gazoductului "Nabucco" (conceput să reducă dependenţa statelor europene de resursele energetice provenite din Federaţia Rusă) , 457 de kilometri ar trebui să treacă pe la noi.

Acţionarii gazoductului sunt cei care vor negocia contractele de aprovizionare cu gaze naturale.

Acţionarii sînt în număr de şase, fiecare deţinînd cîte 16,67% din Nabucco Gas Pipeline International GmbH: MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), Botas (Turcia), RWE (Germania) şi...OMV (Austria).

Ţara noastră importă din Rusia (prin intermediari), aproximativ o treime din necesarul de gaz natural destinat consumului intern (17-18 miliarde de metri cubi, anual), din care două treimi sunt importate de "OMV Petrom" şi "Romgaz".

Putem imagina un scenariu absurd: eventualii ruşi de la "OMV Petrom" îşi câştigă independenţa faţă de gazul rusesc, prin gazoductul construit prin contribuţia entuziastă a eventualilor ruşi de la OMV.

Când te gândeşti că întreg acest scenariu a pornit de la un comision prea mic!...