KELEMEN: "Respingerea modificărilor la Legea 215/2001, un pumn în gură comunităţii maghiare"

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că în ultimele zile a constatat că invitaţia comunităţii maghiare la dialog a primit "un refuz în Parlamentul României", prin respingerea modificărilor şi completărilor propunse la Legea 215/2001, gest calificat de liderul Uniunii drept "un pumn în gură" dat de majoritatea românească minorităţii maghiare, potrivit unei surse din presă.

Conform sursei, într-o conferinţă la Arad, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a referit la votul din Camera Deputaţilor pe marginea proiectului de modificare a Legii 215/2001, criticând respingerea iniţiativei legislative.

Preşedintele UDMR a declarat, citat de News.ro: "În aceste zile noi am constatat că invitaţia noastră la un dialog a primit un refuz în Parlamentul României, fiindcă orice iniţiativă legislativă depusă în Parlamentul României este şi un început de dialog (...) Noi în primăvară am depus un proiect pentru legea privind amendarea Legii 215, care vorbeşte despre administraţia publică şi reglementează folosirea limbii materne în relaţia cetăţeanului cu administraţia publică. Era acea lege adoptată în 2001, în perioada Guvernului Năstase, şi care a introdus pragul de 20 la sută. Au trecut 16 ani şi am constatat că multe lucruri s-au schimbat. În primul rând, există o recomandare a Consiliului de miniştri care spune că ar fi cazul să fie redus pragul de 20 la sută fiindcă este un prag prea ridicat, foarte multe comunităţi nu au posibilitatea de a folosi limba maternă în relaţia cu autorităţile locale".

El a adăugat că Uniunea a propus un prag de 10% prin iniţiativa legislativă, dar ulterior a venit în Camera Deputaţilor cu "un compromis" de 15 la sută, care a fost totuşi resins, informează sursa.

Preşedintele UDMR a susţinut: "Săptămâna aceasta am primit un refuz total, deci majoritatea românească, cu toate partidele politice, au respins orice formă de dialog. Dacă ar fi acceptat dialogul, poate că în cele din urmă votul ar fi fost unul foarte asemănător, nu ştiu, dar nici nu au acceptat să intrăm în discuţii pe articole, pe amendamente, pe fondul proiectului de lege, ci pur şi simplu prin forţa votului au respins ceea ce noi am propus şi nu putem interpreta altfel decât ca pe un refuz la dialog. Din acest punct de vedere ne aflăm într-o situaţie destul de ciudată după 27 de ani: majoritatea românească, indiferent unde se aşează partidul respectiv, în opoziţie sau guvernare, nu mai vrea discuţii, nu mai vrea dialog parlamentar pe un proiect de lege care să fie un pas către dorinţa comunităţii maghiare. Pentru că e vorba de o dorinţă firească a comunităţii maghiare din România, nu din secuime, că acolo şi cu 20 la sută şi fără 20 la sută e tot aia, e vorba de zona în care maghiarii trăiesc în minoritate".

Kelemen Hunor a mai declarat că în acest moment intră sub incidenţa Legii 215/2001 un număr de 373 de unităţi administrative.

Liderul UDMR a adăugat: "Prin introducerea pragului de 15 la sută, compromisul cu care noi ne-am dus alaltăieri în Comisiile de specilitate, ar fi însemnat încă 41 de unităţi administrative care ar fi intrat sub incidenţa legii. E greu să cataloghez altfel decât un pumn în gură, sigur între ghilimele, prin forţa votului, nu în mod fizic, dar mesajul acesta a fost".

Kelemen Hunor a spus că va promova în continuare modificarea Legii 215/2001: "A fost prima cameră sesizată, vom merge mai departe, pentru că Senatul este camera decizională. Eu cred că în prag de centenar ar fi fost un mesaj mult mai constructiv din partea românescă, să spună da, nu este nici un pericol, construim împreună această ţară de o sută de ani cu bune şi rele şi vrem să mergem mai departe împreună. Eu dacă aş fi fost în locul majorităţii româneşti, eu aş fi propus această soluţie, nu aş fi aşteptat să vină maghiarii, fiindcă o naţiune puternică, cu foarte mare încredere în sine, nu se sperie de aceste lucruri".

Kelemen Hunor se află la Arad pentru a participa la comemorările comunităţii maghiare din Parcul Reconcilierii Româno-Ungare, care au loc în fiecare an în ziua de 6 octombrie. La baza Statuluii Libertăţii, monumentul maghiar din parc, sunt depuse coroane de flori, în memoria a 13 generali ucişi la finalul revoluţiei.

Proiectul de lege propus de UDMR care prevede reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în administraţia publică locală a fost respins, miercuri, de parlamentarii din comisiile juridică, de administraţie publică şi pentru drepturile omului, fără dezbateri. Proiectul a fost respins cu majoritate de voturi, în aplauze, fără să fie dezbătut pe articole.

"Este un vot surprinzător. S-a votat înainte de a se discuta pe articole, mulţi colegi au venit pregătiţi să îl respingă", a spus deputatul UDMR Marton Arpad.

Proiectul UDMR urmează să ajungă în plenul Camerei Deputaţilor, care este prima cameră sesizată.

Potrivit sursei citate, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale a fost depusă la Camera Deputaţilor în 29 mai, fiind semnată de 30 de deputaţi şi senatori UDMR. Camera Deputaţilor a acceptat procedura de urgenţă solicitată de inţiatori, iar în 13 septembrie proiectul a primit aviz favorabil de la Comisia de Muncă.

Proiectul de lege prevede că în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor, şi-au declarat apartenenţa etnică sau în care există un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. Iniţiatorii vor scăderea pragului de la 20 la 10% pentru numărul persoanelor aparţinând minorităţii naţionale din totalul populaţiei unităţii administrativ-teritoriale, cu introducerea unui prag alternative, se mai arată în sursă.