KERIM CAN KAVAKLI, PROFESOR LA UNIVERSITATEA BOCCONI DIN ITALIA: "Economia Rusiei nu se apropie de colaps"

• Kavakli: "Chiar dacă sancţiunile impuse de Occident au afectat economia Rusiei, pagubele nu sunt suficient de mari întrucât Moscova continuă să câştige bani din comerţul internaţional" • "Totuşi, sancţiunile pot avea un impact mai mare pe termen mediu", în opinia profesorului Kavakli

Sancţiunile impuse de Occident Moscovei pe fondul războiului din Ucraina au afectat cu siguranţă economia Rusiei, însă pagubele nu sunt suficient de grave pentru ca liderul de la Kremlin să ia în considerare încheierea conflictului, cu atât mai puţin să se preocupe de un posibil colaps economic, este de părere Kerim Can Kavakli, profesor la Universitatea Bocconi din Italia.

Domnia sa declară citat de agenţia de ştiri Anadolu: "Nu cred că economia rusă este aproape de colaps şi există două motive principale pentru care Moscova are capacitatea să reziste sancţiunilor occidentale. În primul rând, Rusia continuă să câştige bani din comerţul internaţional, deoarece economii majore precum China, India şi Arabia Saudită nu s-au alăturat Occidentului în procesul de impunere a sancţiunilor. În al doilea rând, Rusia este capabilă să găsească noi cumpărători pentru petrol şi gaze, iar creşterea preţului ţiţeiului o ajută. Rusia continuă să câştige bani din comerţ".

Cu toate acestea, Kerim Can Kavakli menţionează că sancţiunile occidentale pot avea un impact mai mare pe termen mediu, deoarece Rusia a fost eliminată din lanţurile globale de producţie şi nu va putea să achiziţioneze mărfuri de înaltă tehnologie din alte ţări.

"Asta înseamnă că, în viitor, companii ruseşti precum Gazprom s-ar putea confrunta cu dificultăţi în a-şi înlocui utilajele sau a fabrica produse de înaltă tehnologie", a spus Kavakli, adăugând că un alt factor negativ îl reprezintă viitoarele sancţiuni împotriva Rusiei.

În acest sens, Germania, unul dintre cei mai mari cumpărători de cărbune din Moscova, s-a angajat să pună capăt importurilor de cărbune rusesc până la 1 august şi de petrol până la 31 decembrie. Alături de Regatul Unit, UE urmează să elimine treptat, până la sfârşitul anului 2022, petrolul rusesc importat pe mare.

De precizat că, luna trecută, ţările G7 au anunţat că plănuiesc să interzică importul de aur rusesc, un export major pentru Rusia, care aduce zeci de miliarde de dolari Moscovei. UE va urma exemplul G7 în acest sector.

Cu 331 de tone estimate în 2020, Rusia s-a clasat pe locul al doilea în ceea ce priveşte producţia globală de aur, reprezentând 9% din totalul mondial.

Totuşi, profesorul Kavakli nu se aşteaptă ca toate acestea să schimbe comportamentul guvernului rus. Domnia sa declară: "Economia Rusiei a suferit multe daune, dar regimul Putin poate rămâne la putere în timp ce transmite suferinţa economică populaţiei care nu are averi. Cu alte cuvinte, dacă ruşii care nu sunt bogaţi se confruntă cu o scădere cu 20% a bunăstării lor, elita rusă, care contează mai mult pentru supravieţuirea politică a lui Putin, ar putea suferi o diminuare cu mult sub 20%".

Pentru Kavakli, este clar că atât timp cât Putin "doreşte să păstreze o bucată din Ucraina, e puţin probabil ca sancţiunile să schimbe rezultatul".

Kavakli aminteşte că alte câteva ţări - Cuba în anii 1960, Iranul din 1979, Irakul între 1991-2003 - au suportat sancţiuni la fel de severe, dar guvernele lor autoritare au putut să rămână la putere în timp ce economia slăbea.

• Banca Rusiei preconizează o scădere a economiei ţării de 4-6% în 2022

Aşa cum arăta şi sursa mai sus citată, cea mai sancţionată ţară din lume, Rusia, pare că se află într-o situaţie relativ bună la şase luni de la începutul războiului din Ucraina.

Aceasta este situaţia cel puţin deocamdată, iar impactul integral al sancţiunilor este aşteptat să fie resimţit de Moscova în lunile următoare. În condiţiile date, mulţi economişti îşi pun aceeaşi întrebare: cât de durabilă este rezistenţa afişată până acum de economia rusă?

Banca Centrală a Rusiei preconizează o scădere a economiei ţării de 4-6% în 2022, faţă de o creştere de 3% anticipată înainte de război.

Estimarea actuală este mult mai bună în comparaţie cu predicţia anterioară - o contracţie de 8-10% pentru anul acesta.

Analiştii mai spun că reducerea masivă a ratei dobânzii de către banca centrală, săptămâna trecută, este un alt indicator clar că recesiunea este aşteptată să fie mult mai slabă decât arătau temerile iniţiale.

Rusia a redus dobânda cheie cu 150 de puncte de bază, până la 8%, cu mult peste previziunile pieţei care indicau o micşorare cu 50 de puncte de bază. Astfel, ratele dobânzilor au ajuns sub nivelul de dinainte de război şi sunt menite să stimulezez cererea internă.

• Elvira Nabiullina, Banca Rusiei: "Declinul economic - mai uşor decât aşteptările"

"Datele curente indică faptul că recesiunea economică din Rusia va fi prelungită în timp şi, posibil, mai slabă decât aşteptările", spune Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Rusiei, care se aşteaptă ca economia ţării să revină pe creştere până în 2024.

Economia este susţinută de stimulente fiscale şi de creşterea preţului petrolului, care a ajutat-o să reziste impactului sancţiunilor. Rusia a înregistrat un excedent uriaş de cont curent din cauza interdicţiilor de import, accelerând de-dolarizarea economiei sale şi stimulând aprecierea rublei, notează Anadolu.

Pe fondul controalelor stricte de capital şi al dezechilibrelor comerciale, rubla a fost cotată la 58 de unităţi/dolar la sfârşitul lunii iulie, cu mult peste nivelurile de dinainte de război şi peste minimul istoric de 150 unităţi/dolar atins în martie.

Indicele privind încrederea consumatorilor a scăzut însă la minus 31 în al doilea trimestru din 2022, acesta fiind cel mai scăzut nivel din 2014 până acum.

În iunie, inflaţia anuală din Rusia a scăzut la 15,9%, de la 17,1% în mai, aparent în conformitate cu cea mai recentă estimare a Băncii Centrale privind o rată anuală a inflaţiei de 12-15% în 2022. Prognoza oficială din aprilie arăta o inflaţie de 18- 23% în Rusia, anul acesta.