KLAUS IOHANNIS A CONVOCAT PARLAMENTUL Alegerea primarilor în două tururi, obiectiv prioritar pentru preşedinte

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, ieri, Parlamentul în sesiune extraordinară pentru ca guvernul Orban să îşi asume răspunderea pe legea privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Deşi nu are iniţiativă legislativă, preşedinte poate convoca Parlamentul, în baza dispoziţiilor alineatului 2 al art.66 din Constituţie care arată: "Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor".

Sesiunea extraordinară urmează să aibă loc între 27 şi 31 ianuarie.

Preşedintele a menţionat că nu poate exista similitudine între situaţia primarilor şi cea a preşedinţilor de consilii judeţene.

Klaus Iohannis a spus: "O comunitate îşi alege un primar. Ea are o identitate de comunitate locală. La nivel judeţean, această identitate fie nu există, fie este diluată şi de aceea nu putem să facem o asemănare între primari şi preşedintele consiliului judeţean. Eu consider că primarii ar trebui aleşi în două tururi, iar preşedintele consiliului judeţean să fie ales dintre consilierii judeţeni".

El a precizat că toate demersurile Guvernului privind alegerea primarilor sunt constituţionale, chiar dacă acestea sunt făcute cu câteva luni înaintea desfăşurării alegerilor locale.

Preşedintele a ţinut să le răspundă şi social-democraţilor care susţin că modificarea legislaţiei electorale cu mai puţin de şase luni înainte de alegeri nu este recomandată de Comisia de la Veneţia.

Iohannis a spus: "Există anumite recomandări pe care le considerăm importante, dar există discuţii care nu s-au concretizat în recomandări şi sunt vehiculate de unii politicieni drept recomandări. (...) Toate demersurile care sunt conforme cu Constituţia sunt legitime. Restul este decizie politică. Important este ca aceste decizii să fie constituţionale şi legale".

Preşedintele a menţionat că nu crede că moţiunea de cenzură, pe care liderii PSD şi UDMR au anunţat că o vor depune împotriva guvernului Orban, va trece de votul Parlamentului. Cu toate acestea, Klaus Iohannis susţine că, în cazul în care cabinetul Orban va fi demis sunt posibile două scenarii.

"Eu îmi doresc ca Ludovic Orban să rămână prim-ministru. Nu mi se pare oportună discuţia despre un guvern de uniune naţională. Eu îmi doresc un guvern liberal şi variantele sunt fie anticipate, fie guvern liberal. Orice altă variantă iese din discuţie", a precizat preşedintele Iohannis.

Guvernul Orban a transmis, ieri, Parlamentului proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Printre prevederile actului normativ au fost incluse măsuri de stopare a turismului electoral şi reducerea numărului de semnături necesare depunerii candidaturii pentru funcţia de primar, aspect care creşte şansele independenţilor din localităţile mici de a-şi putea depune candidaturile.

Conform modificării articolului 101 din legea 115 / 2015, va fi declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, se va organiza un al doilea tur de scrutin, în două săptămâni de la primul tur. La al doilea tur de scrutin vor participa doar candidaţii clasaţi pe primele două locuri.

Executivul susţine că introducerea condiţiei obţinerii majorităţii voturilor valabil exprimate nu presupune schimbarea sistemului electoral propriu-zis, acesta rămânând unul majoritar uninominal.

Astfel, în expunerea de motive a proiectului de act normativ se arată: "Această modificare nu contravine termenului recomandat prin Codul bunelor practici în materie electorală, redactat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia). Condiţia majorităţii introdusă reprezintă un element colateral conceptului de sistem electoral, chiar dacă unul esenţial în asigurarea reprezentativităţii, dar nu este de natură să modifice în sine sistemul electoral majoritar uninominal actual. De asemenea, modificarea promovată nu reprezintă o noutate pentru alegători de natură să genereze confuzie sau incertitudine, astfel încât nu poate fi considerată o afectare a principiului predictibilităţii şi securităţii juridice, fiind vorba de o revenire la o condiţie aplicată în mod tradiţional în legislaţia electorală româ-nească începând cu 1992".

În ceea ce priveşte combaterea turis-mului electoral, Guvernul a introdus prevederea ca toţi cei care îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa cu 90 de zile înainte de ziua alegerilor să nu poată vota la noua adresă.

Astfel, la articolul 18 al legii 215 a fost introdus un nou alineat, care arată: persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puţin de 90 de zile înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care au avut reşedinţa sau domiciliul stabilit anterior celor 90 de zile. În acest caz, cetăţenii vor vota pe lista suplimentară.

Guvernul a redus numărul de semnături necesare pentru ca independenţii din localităţile mici să îşi poată depune candidaturile. Astfel, în cazul comunelor cu mai puţin de 500 de locui-tori, pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 10% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează.