KLAUS IOHANNIS, ÎN CONFUZIE PRIVIND POLITICA EXTERNĂ Revitalizarea relaţiei cu statele din Golf şi Magreb, în contextul scandalului Qatargate

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, ieri, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, o declaraţie controversată cu privire la obiectivele de politică externă ale ţării noastre în cursul acestui an. Klaus Iohannis şi-a trasat, în discursul său, agenda privind relaţiile internaţionale la nivel înalt pentru anul 2023. În afara contactelor cu oficialii UE, cu liderii europeni şi cu cei ai NATO, preşedintele Iohannis doreşte "intensificarea seriei de contacte la nivel înalt cu statele din Golf, cu Egiptul, Iordania şi ţările din Magreb, precum şi cu statele africane sub-sahariene, care să ducă la relansarea prezenţei ţării noastre în Africa".

Declaraţia lui Klaus Iohannis pare bizară în contextul în care Uniunea Europeană este zguduită de scandalul de corupţie Qatargate, în care sunt implicate Qatarul (unul din statele din Golf, cu care preşedintele vrea să intensificăm contactele la nivel înalt) şi Marocul, unul din statele din Magreb, care în acest moment are un diferend teritorial în Sahara cu statul vecin, Algeria.

O altă temă care va naşte discuţii din discursul de ieri al preşedintelui ţării este cea referitoate la relaţiile cu statele aflate în vecinătatea estică a NATO.

"Pe palierul NATO, vom promova, în continuare, importanţa strategică a Mării Negre şi vom continua susţinerea politicii uşilor deschise a NATO. Aşa cum am mai spus, apărarea începe de acasă. De aceea, România a crescut, începând deja cu acest an, bugetul dedicat Apărării de la 2% la 2,5% din Produsul Intern Brut. Anul 2023 va fi unul important şi pentru dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic al României cu Statele Unite. (...) Vom aprofunda, în 2023, relaţiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanţă strategică: Franţa, Germania, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria şi statele baltice. De asemenea, vom continua să dezvoltăm relaţiile de cooperare cu partenerii noştri strategici din Caucazul de Sud - Georgia şi Azerbaidjan, şi vom acţiona pentru revitalizarea relaţiilor tradiţionale cu Armenia", a spus Klaus Iohannis.

Problema preşedintelui ţării este că nu observă că o revitalizare a relaţiilor tradiţionale cu Armenia ar ridica semne de întrebare în Azerbaidjan, cele două state aflându-se în conflict în zona Nagorno-Karabakh, unde de mai bine de 40 de zile 120.000 de armeni sunt izolaţi de autorităţile azere în zona Artsakh, fapt ce a constituit şi tema unei sesizări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a atenţionat Comisia Europeană cu privire la aceste aspecte. Iar semnele de întrebare ridicate Azerbaidjanului cu privire la ţara noastră ar putea avea un efect negativ şi asupra noului acord semnat la Bucureşti, anul trecut, între Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria, privind construirea unui cablu submarin în Marea Neagră pentru transportarea energiei verzi din ţara respectivă în Europa.

Credeţi că preşedintele s-a oprit doar la aceste aspecte? El a continuat, mixând politica externă cu obiective de politică internă.

"Vom continua să sprijinim Ucraina şi Republica Moldova, inclusiv aspiraţiile lor europene şi euroatlantice, după caz. Repet aici ceea ce am transmis la Kiev şi la Chişinău - România va oferi tot sprijinul, pentru cât timp va fi necesar. La nivel european, am încredere că anul 2023 va fi un reper pentru o Uniune Europeană mai puternică şi mai rezilientă, o Uniune a valorilor, capabilă să proiecteze stabilitate şi pregătită să facă faţă provocărilor viitorului. Pe lângă consolidarea dimensiunii securitare, Uniunea are nevoie în continuare de soluţii pentru a asigura competitivitatea, o bază industrială solidă, tranziţia verde şi tranziţia digitală. Securitatea energetică rămâne prioritară. Pentru 2023, România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat şi tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetăţenilor. Există un interes crescut al statelor din regiunea Mării Negre de a consolida conectivitatea, cu efecte benefice atât în plan regional, cât şi în plan european", a spus, printre altele, preşedintele Iohannis.

După cum se poate observa, pe plan european, una dintre preocupările lui Klaus Iohannis o reprezintă securitatea energetică. Numai că măsurile pe care ţara noastră trebuie să le ia pentru asigurarea mixului energetic şi valoarea facturilor cetăţenilor nu se numără printre prerogativele preşedintelui, ci sunt strict atribuţiile Guvernului, care de la finalul lunii mai, în baza rotativei, nu va mai fi condus de Nicolae Ciucă - omul preşedintelui Iohannis, aşa cum afirmă liderii partidelor din opoziţia parlamentară-, ci de Marcel Ciolacu, preşedintele PSD. Iar Klaus Iohannis nu poate şti de acum ce program de guvernare va avea viitorul premier.

Un alt subiect tratat de şeful statului în discursul adresat ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti a fost obiectivul politic ratat la finalul anului trecut - aderarea la Schengen. Klaus Iohannis a promis că în cursul anului 2023 ţara noastră va deveni stat membru al spaţiului european de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor.

"Succesul finalizării Mecanismului de Cooperare şi Verificare în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Schengen, pentru că România este pregătită din toate punctele de vedere. Locul României şi al cetăţenilor săi este în Schengen. (...) Reafirm şi în acest cadru că vom face toate demersurile care ţin de noi, pe toate palierele şi la toate nivelurile, astfel încât România să obţină o decizie favorabilă pentru aderarea la spaţiul Schengen", a afirmat Klaus Iohannis.

Preşedintele a mai trecut în revistă importanţa Iniţiativei celor 3 Mări (I3S), forum politico-economic al cărui summit va avea loc în acest an la Bucureşti, şi necesitatea cooperării internaţionale pentru o gestionare comună a crizelor cu care se confruntă lumea: energetică, alimentară, economică şi climatică.

Din cele de mai sus, reiese că declaraţia de politică externă pentru anul în curs a preşedintelui Klaus Iohannis conţine elemente ce ridică semne de întrebare partenerilor internaţionali şi rămâne de văzut cum vor reuşi diplomaţii români şi Ministerul Afacerilor Externe să răspundă la nedumeririle colegilor lor din celelalte state.