Klaus Iohannis s-a adresat Consiliului European

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut astăzi, 9 februarie 2023, la Bruxelles, Regatul Belgiei, declaraţii de presă înaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European, conform unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiilor de presă:

"Bună ziua! Suntem la Bruxelles, pentru un Consiliu extraordinar. Avem câteva subiecte şi tematici foarte importante, pe care le voi prezenta foarte pe scurt.

Întâlnirea de astăzi începe cu tema Ucraina, începe într-un fel foarte special - Preşedintele Zelensky participă efectiv astăzi la întâlnirea Consiliului European când discutăm despre Ucraina. Temele sunt cunoscute, temerile sunt cunoscute. Îl vom asigura de solidaritatea noastră, de sprijinul nostru, de unitatea noastră, iar eu voi reitera sprijinul României pentru Ucraina. Evident că voi menţiona şi sprijinul pe care l-am dat până acum, începând din prima zi de război, şi faptul că vom continua să sprijinim Ucraina.

Sunt câteva pachete importante care vor fi prezentate de Comisia Europeană în sprijinul Ucrainei. Aceste lucruri le vom detalia după ce au fost lămurite.

Însă important este de ştiut că după plenul Consiliului vor exista întâlniri în formate restrânse cu Preşedintele Zelensky. Eu voi participa în primul grup care se întâlneşte cu Preşedintele, împreună cu alţi şefi de stat şi de guvern. Vom face o comunicare corespunzătoare după această întâlnire.

După-amiază Consiliul continuă cu tematica economică. Aici, sigur, sunt multe lucruri de spus, dar voi încerca să concentrez chestiunile. Există o temere generalizată în Uniunea Europeană că, în situaţia în care avem criză energetică, avem inflaţie, există riscul să pierdem din competitivitate. Asta şi în contextul în care Statele Unite ale Americii au acel act de reducere a inflaţiei, care este un instrument foarte puternic, şi noi trebuie să găsim căi să nu rămânem în urmă. Asta înseamnă folosirea tuturor instrumentelor într-un mod eficace şi eficient, şi despre asta vom discuta. Eu personal voi solicita o flexibilizare în două zone. O dată o flexibizare în zona ajutorului de stat - dacă vrem să atragem investiţii relevante, investiţii de înaltă tehnologie, este clar că trebuie să folosim, într-o oarecare măsură, şi ajutorul de stat pentru a face locaţia economică România interesantă şi importantă.

O a doua chestiune unde voi solicita flexibilizare - şi asta va fi o discuţie mai complicată şi probabil va mai dura un pic - este în zona fondurilor europene. Noi am aprobat fondurile europene înainte de criză, înainte de război. Am aprobat PNRR înainte de criza energetică, înainte de inflaţie. Deci ne aflăm în cu totul alte condiţii decât atunci când am aprobat acele fonduri şi, după părerea mea, este nevoie de o flexibilizare ca să putem folosi aceşti bani acolo unde este nevoie, şi decizia, de asemenea, trebuie să fie mult mai rapidă.

În fine, avem a treia temă pe care o vom discuta, este vorba de migraţie. Însă aici vreau să clarific un pic lucrurile. Există un pact pe migraţie care este în discuţie între Consiliu şi Parlament. Nu despre asta vom vorbi, ci vom vorbi despre aspecte ale migraţiei legate de extern, adică cum protejăm graniţa externă a Uniunii Europene mai bine, cum facem să returnăm migranţi mai rapid, cum procesăm solicitările de azil mai rapid şi aşa mai departe.

Aceste lucruri sunt importante. Vreau să spun încă o dată şi să fiu foarte clar: România nu este sursă de migraţie şi România nu este ţară de tranzit. Noi ştim să ne protejăm graniţele. Însă problema este una europeană şi atunci e clar că şi noi vrem să participăm la găsirea celor mai bune soluţii.

În acest sens, noi suntem deschişi să colaborăm cu Comisia Europeană pe un proiect pilot care va veni să verifice anumite proceduri mai rapide, mai eficiente şi, în acest fel, chiar să creăm o bună practică care poate fi preluată şi de alte state membre.

Şi ca să fie foarte clar: a nu se confunda migraţia cu Schengen. Schengen se referă la o libertate de circulaţie a cetăţeanului european, iar când vorbim despre migraţie vorbim despre proceduri care se adresează unor oameni care vin din afara Uniunii Europene. Deci este cu totul altceva. Ah, că în opinia unor state membre există legături între acestea, am luat act de această chestiune şi, şi din acest motiv, vrem să găsim soluţiile cele mai bune. România niciodată nu este parte din problemă, dar noi încercăm întotdeauna să fim parte şi să contribuim la soluţie.

În final, am insistat şi în discuţia pregătitoare pe care am avut-o cu Preşedintele Charles Michel, trebuie să discutăm un pic despre cum putem să ajutăm victimele catastrofei din Turcia şi din Siria. România a trimis alaltăieri deja o echipă mare de ajutor, persoane calificate care caută victime şi salvează. Pe urmă am aprobat ieri încă o echipă destul de mare care merge în zonă, care are şi o componentă medicală. Şi, în fine, vom începe foarte curând să trimitem ajutoare umanitare şi în Siria", a spus Klaus Iohannis.

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Cancelarul Austriei a avertizat că ar putea să blocheze concluziile Summitului din perspectiva migraţiei. Tot el, împreună cu alţi şapte lideri europeni, cere Comisiei şi Consiliului măsuri mai bune pentru protecţie la frontierele externe. Aţi menţionat acest proiect pilot, aţi menţionat că nu putem lega migraţia de Schengen, dar totuşi cum putem reuşi, ce planuri are România pentru a reuşi politic şi diplomatic să decupleze migraţia de Schengen, aşa cum practică cancelarul Austriei, şi să obţinem aderarea la Schengen în acest an?

Preşedintele României: Noi vom continua discuţiile politice pe toate palierele, pe absolut toate palierele, şi sunt optimist că vom găsi soluţii pentru această problemă Schengen, dar n-aş vrea să ne legăm de o anumită dată. Repet, pentru mine, pentru România şi pentru români, este important să intrăm în spaţiul Schengen. Nu vreau să legăm discuţia de o anumită dată, fiindcă, am văzut şi în decembrie, aceste lucruri nu pot fi legate de o anumită dată, ele ţin de foarte multe considerente, europene ar trebui. Din păcate însă ţin şi de chestiuni de politică internă în unele state membre. Asta este un lucru pe care nu-l consider bun, dar nu poate fi ignorat. Deci continuăm discuţiile şi sunt optimist.

Jurnalist: Voiam să vă întreb, în perspectiva aderării României la spaţiul Schengen, v-aţi gândit la un tandem diplomatic la nivel de Preşedinte România-Bulgaria, sau premierii România-Bulgaria, pentru a impulsiona acest subiect?

Preşedintele României: Am discutat această chestiune cu Preşedintele Rumen Radev şi da, vom face şi acţiuni comune. Şi eu voi merge în Bulgaria în următoarele săptămâni pentru discuţii, dar şi pentru a da un semnal că noi suntem pregătiţi.

Jurnalist: Aş vrea să vă reamintesc o declaraţie pe care aţi făcut-o în 2021: "plagiatul reprezintă furt intelectual şi este inacceptabil ca persoanele acuzate să nu facă un pas în spate într-o ţară democratică". Acum vă întreb: în cazul lui Lucian Bode, a cărui lucrare de doctorat a fost declarată plagiată de către Comisia de etică a Universităţii de la Cluj, aţi avut o discuţie cu acesta, i-aţi cerut să facă un pas în spate?

Preşedintele României: Din câte am înţeles din spaţiul public, nu chiar aşa a spus Comisia, dar este adevărat că acolo sunt probleme. Aceste probleme trebuie luate, după părerea mea, foarte în serios şi eu am încredere că în PNL, şi domnul Bode personal, vor analiza aceste chestiuni şi impactul politic. Eu personal, sincer, mă aştept ca cel târziu până la rocadă sau rotaţia guvernamentală, să se ia o decizie clară în acest sens.

Jurnalist: Pentru că aţi vorbit de rocadă, se prefigurează ca la această rocadă să fie propus Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, ca premier din partea coaliţiei. Dumneavoastră veţi semna desemnarea preşedintelui PSD? Şi vă întreb asta pentru că de curând a făcut o declaraţie conform căreia anii dumneavoastră de mandat au fost ani pierduţi din cauza ranchiunei.

Preşedintele României: Câteodată, unii politicieni merg la televizor şi îi ia gura pe dinainte, ca să zic aşa. Dar nu cred că cineva a uitat sau nu a înţeles că această coaliţie a apărut dintr-o nevoie, ţara trebuie să fie guvernabilă şi ţara trebuie să aibă un guvern stabil în aceste vremuri tulburi. Şi atunci trebuie să avem puterea interioară să trecem, cu mai multă sau mai puţin lejeritate, peste anumite declaraţii mărunte şi să vedem care este în realitate interesul României. Şi atunci când coaliţia va decide să facă o schimbare de guvern, se vor prezenta toate părţile interesate, îmi vor prezenta punctele de vedere şi, în conformitate cu Constituţia, voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună pentru România.

Jurnalist: Aţi spus mai devreme că veţi pune problema, în discuţiile de astăzi din Consiliu, pentru o flexibilizare în ceea ce priveşte fondurile europene. Vă referiţi şi la PNRR, şi la bugetul, la fondurile de coeziune? Şi dacă puteţi să ne daţi câteva detalii. Ce ar însemna asta? O rediscutare a PNRR, mai multe fonduri poate sau redirecţionare spre alte domenii?

Preşedintele României: Da, asta înseamnă, evident. Au fost decise la vremea respectivă anumite fonduri pentru anumite sectoare. Şi Guvernul trebuie să aibă libertatea să reanalizeze, în condiţiile în care tot mediul economic s-a schimbat, şi să vadă dacă anumite chestiuni trebuie rediscutate. Nu vreau să pun sub semnul întrebării toate fondurile de coeziune şi tot PNRR. Asta ar fi eronat, dar sunt puncte care, cu siguranţă, vor trebui clarificate şi rediscutate şi aştept deschidere din partea Comisiei pentru această discuţie, atunci când, sigur, Guvernul o va cere. Nu eu discut cu Comisia sectorial ce anume fonduri se pun dintr-o parte în alta.

Dar ştiu că există preocupări, şi dumneavoastră i-aţi văzut pe miniştri la televizor şi în alte circumstanţe solicitând posibilitatea de a realoca anumite fonduri. Sigur, acestea trebuie analizate, Premierul trebuie să ia o decizie care se duce la Comisie şi care nu. Dar dacă se ia o decizie să se ceară o discutare, o flexibilizare, e legitimă aşteptarea să existe deschidere la Comisie.

Jurnalist: Voiam să vă întreb care este părerea dumneavoastră despre această situaţie creată cu OMV, cu plata taxei de solidaritate. Cine a greşit? Guvernul? Este vorba despre o incompentenţă a Guvernului, o scăpare? PSD a greşit? PNL? Pentru că sunt acuze din partea celor două partide. Cum vedeţi dumneavostră acestă situaţie creată, va plăti OMV acea taxă?

Preşedintele României: Dacă va plăti sau nu o să vă spună, cu siguranţă, cei care au făcut normativul, adică Ministerul Finanţelor. Am fost puţin surprins când m-am informat, după aprobare, cum s-a discutat această chestiune şi am aflat că, de exemplu, Ministerul Energiei nu a fost cooptat în discuţie. Deci chestiunea s-a discutat la nivel de Finanţe, ceea ce este, în principiu, în regulă, fiindcă vorbim despre o taxă sau un impozit, cum doriţi, dar am fost informat că se lucrează la acesta.

Solicitarea mea a fost una singură, ca acest act să fie legal şi clar. Adică să nu încalce nicio directivă şi nicio lege în vigoare în România şi să fie atât de clar încât să nu apară discuţii dacă este sau nu este. Rezultatul îl vedem cu toţii la televizor, "toată ziua bună ziua" se discută dacă este sau nu este.

Cred că cei care au lucrat pe document trebuie să clarifice. Nu-i nimic pierdut, dar aruncarea vinei dintr-o curte politică în altă curte politică pot să vă spun sigur că nu rezolvă problema.